Pentru suflet

Publicat în Dilema Veche nr. 339 din 12 - 18 august 2010
Pentru suflet jpeg

Locuitorii de pe strada principală a unei comune din Oltenia s-au trezit, într-o dimineaţă, că au nişte platani în faţa caselor. Principala arteră de comunicaţie a comunei era străjuită, de-o parte şi de cealaltă, de arbori exotici proaspăt plantaţi. Năvalnică, de nestăpînit, viaţa a dat buzna peste localitatea cu oameni trişti, arşi de soare. Ce frumos… Ce atmosferă de poveste… Ce idee de geniu – să îmbunătăţeşti starea de spirit a locuitorilor, dînd o tuşă de optimism unei aşezări prăfuite. E drept, drumul care se va bucura de umbra binefăcătoare a platanilor e plin de gropi. E vraişte. E distrus. Dar cîrcoteala veşnic nemulţumiţilor e sortită pieirii, de astă dată. Ce mai contează o dantură distrusă, dacă porţi pe cap o pălărie superbă? Trebuie să fii foarte rău intenţionat, ca să mai poţi cleveti, mă rog, vitupera ceva la adresa acestui gest estetic, cu profunzimi poetice. Cînd vor creşte, peste 40-50 de ani, arborii aceştia vor fi străjuit paşii unor copii şi vor fi ţinut răcoare poveştilor de dragoste ale unor adolescenţi care au devenit poeţi, scriitori, dramaturgi, cu toţii ducînd în lume cîte o părticică din universul minunatei copilării petrecute sub platani. Drumul găurit, care rupea maşinile, va fi repede uitat, aruncat într-un colţ întunecat al memoriei, ca element cu totul nerelevant pentru farmecul poveştii. 

O domnişoară reporter o întreabă pe o locuitoare a comunei, o femeie între două vîrste, ce părere are despre platanii care au apărut pe strada principală. Figura intervievatei se luminează ca o dimineaţă de sfîrşit de mai. În primul moment, cuvintele compatrioatei te năucesc. Pe urmă, te liniştesc, aşezîndu-te la umbra copacilor seculari ai spiritului nostru naţional. Întrebată ce părere are despre plantarea unor arbori exotici pe marginea unui drum distrus, femeia spune aşa: „Să ştiţi că nu numai lucrurile astea… materialul… contează în viaţă. Avem nevoie şi de lucruri pentru suflet“. Şi aşa înţelegi de ce, pe vremurile astea atît de grele, ne păstrăm spiritul care ne-a dus la liman prin secole de furtuni nemaivăzute. Aşa pricepi cum de mai e posibil ca, la ora asta, cînd criza face ravagii, la noi încă se mai fac mari sărbători ale oraşelor, cu concerte moca, mici, bere şi cu ancestralul obicei rămas de la daci – focul de artificii. Tot aşa pricepi cum se duc banii comunităţilor, pe dezveliri de busturi ale unor personalităţi dăltuite în piatră sau turnate în bronz, pe ghirlande de beculeţe şi pe plăcuţe comemorative. La început, ne cuprinde panica. Oamenii îşi pierd locurile de muncă, se închid spitale şi şcoli, cresc toate preţurile, comunităţile locale nu mai au bani să susţină programe sociale. Pe urmă, ne liniştim. Revenim la suflet. La gesturile pentru suflet. Mamele sociale pot să-i ducă înapoi pe copiii abandonaţi, la centrele de plasament. Bolnavii, bătrînii care au nevoie de asistenţă socială pot să mai aştepte. Copiii care nu pot urma o şcoală au toată viaţa înainte. Mai bine un cîntec vesel să cîntăm. Tot pentru suflet sînt şi poveştile unor compatrioţi cu dizabilităţi, oameni care şi-au pierdut vederea, o mînă, un picior, cetăţeni care au trecut prin nişte comisii de specialitate şi primesc acum ajutor financiar de la stat. Unii dintre aceşti loviţi de soartă conduc cîte o limuzină de lux, alţii sînt la muncă, prin Italia sau prin Spania. Săracii orbi, conduc ca vai de ei, zeci de mii de kilometri, de-a lungul şi de-a latul Europei. Cînd obosesc să mai ţină piciorul amputat pe acceleraţie, sărmanii apasă cruise control. Pentru suflet, au cotizat din greu, sau au pus ştampila, alături de toată familia, unde a trebuit, la alegeri, obţinînd nişte bani de la stat, pentru că, în mod normal, asta trebuie să facă statul. Să se îngrijească de suflet. Ajutorul social pentru orbul care conduce un Maserati, decoraţiunile de mare bun-gust din oraşe, comune şi sate, sărbătorile localităţilor, focurile de artificii sînt tot atîtea lovituri curajoase date crizei. Pumni în plină figură, daţi recesiunii. 

Tot pentru suflet, pe la filarmonici, cîte au mai rămas, scad marile salarii de mizerie şi se reduc posturi. E normal. Aia nu e muzică de suflet. Nu merge cu mici şi cu bere. Şi nu merge nici pe căldura asta. Şi nu vorbeşte despre tristeţea noastră şi despre felul în care am învins noi timpul. Despre asta vorbesc cîntăreţii noştri dragi, de la nunţi. Ei ar trebui scutiţi de taxe şi ar trebui să primească şi nişte ajutoare sociale, pentru că ei sînt alinarea sufletelor noastre. Ei fac lumea asta tristă în care trăim să mai verse o lacrimă care naşte un zîmbet. Ei fac în aşa fel, încît frica de ziua de mîine să se transforme în curajul de a spune: „Dă-o-n gura mă-sii, ne descurcăm noi!“. 

Unii numesc treaba asta o „sinistră complicitate“. Dar habar n-au despre ce vorbesc. Ei nu pricep ce înseamnă solidaritatea tacită a celor care înţeleg şi simt ce-i ăla suflet. Şi habar n-au cît de mulţi sîntem noi, cei cărora încă ne mai pasă de suflet. Pentru că un drum bun, o şcoală, un spital, o clădire restaurată sau o curăţenie în oraş or fi folositoare, însă nu-ţi dau de mîncare. Dar un cîntec de-al nostru, o telegondolă din care poţi vedea oraşul de sus, de unde nici nu mai vezi gunoaiele, o fîntînă arteziană cu lumini colorate şi melodii vesele, nişte ghirlande frumoase, nişte arbori exotici te hrănesc. Îţi hrănesc sufletul, care e cel mai important. Sigur, şi drumul are importanţa lui. Dar e o chestie… materială. La scară istorică, drumurile vin şi se duc. Imperiile se prăbuşesc. Sufletul rămîne. Aşa că o zi frumoasă e o zi în care sufletul se bucură. Iar problema materială a drumului plin de gropi se rezolvă imediat. Ne luăm, domnule, o maşină de teren. 

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.