Pedagogia încrederii (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 744 din 24-30 mai 2018
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

ÔÇ×Cum ar fi s─â arate, deci, o pedagogie a ├«ncrederii? Cine ar trebui s─â predea materia asta?ÔÇť

Simt c─â mi-am v├«r├«t singur g├«tul ├«n la╚Ť promi╚Ť├«nd, acum o s─âpt─âm├«n─â, un r─âspuns la asemenea ├«ntreb─âri.

Avem nevoie de mai mult─â ├«ncredere ca s─â putem func╚Ťiona c├«t de c├«t acceptabil. Ar fi de trecut pe lista bunurilor de larg consum indispensabile, precum apa ╚Öi s─âpunul. Pare ├«ns─â c─â nu s-a g─âsit nici produc─âtorul, nici furnizorul care s─â satisfac─â o atare cerere.

ÔÇ×├ÄncredereaÔÇť e o materie pe care oricine e abilitat s─â o predea: ╚Öi ministrul, ╚Öi taximetristul, ╚Öi bancherul, ╚Öi cer╚Öetorul, ╚Öi p─ârintele, ╚Öi copilul, ╚Öi iubitul, ╚Öi iubita, ╚Öi pietonul, ╚Öi automobilistul, ╚Öi medicul, ╚Öi pacientul, ╚Öi poli╚Ťistul, ╚Öi chiar ╚Öi, ├«n felul s─âu, ho╚Ťul de buzunare. ├Äncrederea se ├«nva╚Ť─â din contactul permanent cu ceilal╚Ťi ╚Öi cu tine ├«nsu╚Ťi.

Desigur, unii predau ├«ncrederea ÔÇô sau opusul ei ÔÇô ├«n cerc restr├«ns, ├«n discu╚Ťiile din dormitor, ├«n carcasa de automobil sau ├«n sala de judecat─â, al╚Ťii, printr-un soi de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt la distan╚Ť─â, unor milioane de cursan╚Ťi. O activitate legiferant─â care s─â ├«╚Öi propun─â s─â reglementeze comportamentele considerate corecte ╚Öi nu s─â se r─âzboiasc─â cu presupuse abateri, un act de guvernare care s─â fie ne├«ndoielnic adresat celor guverna╚Ťi, o Justi╚Ťie care s─â dea dreapta m─âsur─â a aplic─ârii legii, o pres─â care s─â ╚Ťin─â la buna informare a destinatarilor, o practic─â medical─â ├«n care pacientul s─â fie luat drept partener, un mediu de afaceri cu scrupule etice ╚Öi preocup─âri de responsabilitate social─â ar putea deveni formatori de ├«ncredere califica╚Ťi ╚Öi de mare impact. Ar mai r─âm├«ne doar s─â fie capabili ╚Öi, mai ales, s─â vrea.

M─â restr├«ng la domeniul educa╚Ťional, la ├«nv─â╚Ť─âm├«nt.

De vreo c├«teva sute de ani, miezul ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului e dat de educa╚Ťia ╚Ötiin╚Ťific─â. ├Änv─â╚Ť─âm, or─â de or─â, c─â lumea natural─â, de la mersul planetelor la clocitul ou─âlor sub g─âin─â, e predictibil─â ╚Öi c─â noi, oamenii, s├«ntem singurii de╚Ötep╚Ťi care ne-am dat seama de lucrul ─âsta, ceea ce ne confer─â un nemaipomenit avantaj de ├«ncredere. ├Änv─â╚Ť─âm, la mate, la fizic─â, la chimie ╚Öcl. c─â noi putem controla ╚Öi domina lumea natural─â pentru c─â o putem ├«n╚Ťelege ╚Öi continu─âm s─â credem cu tenacitate ╚Öi nes─âbuin╚Ť─â ├«n aceast─â idee.

C├«t prive╚Öte ├«ns─â ├«ncrederea ├«n lumea noastr─â uman─â, lucrurile par s─â stea mai degrab─â pe dos. Iar asta, ├«n condi╚Ťiile ├«n care de mult─â vreme nu mai tr─âim ├«n lumea natural─â nici m─âcar ├«n escapadele de week-end la mare sau la munte.

Educa╚Ťia noastr─â artistic─â, de pild─â, ne confrunt─â adesea cu personaje care iau brusc decizii n─âucitoare. Un cioban e avertizat c─â cei doi parteneri ai s─âi au pl─ânuit s─â-l omoare ca s─â-l jefuiasc─â. ├Än loc s─â ├«╚Öi scape pielea, se apuc─â s─â-╚Öi r├«nduiasc─â funeraliile ÔÇô l─âs├«nd posterit─â╚Ťii s─â discute c├«t o vrea, pro ╚Öi contra, despre un presupus ÔÇ×fatalismÔÇť al poporului rom├ón. Un zidar c─âruia nu-i merge bine lucrarea are un vis ╚Öi, ├«n loc s─â vad─â dac─â fr─âm├«nt─â cum trebuie mortarul, d─â curs visului ╚Öi-╚Öi zide╚Öte de vie so╚Ťia, ceea ce se dovede╚Öte, ├«n final, o solu╚Ťie corect─â, valid├«nd astfel un presupus mit al ÔÇ×jertfei crea╚ŤieiÔÇť. Educa╚Ťia artistic─â, ├«n principal cea literar─â, nu d─â seam─â despre ÔÇ×predictibilitateaÔÇť lumii umane, ci despre nevoia insa╚Ťiabil─â de sens a acesteia.

├Än lumea noastr─â cea de toate zilele, at├«t de complicat─â ╚Öi de confuz─â, ├«ncrederea trece inevitabil prin nevoia de sens. Nu rela╚Ťia cauzal─â o instituie, ci scopul, finalitatea. Atunci c├«nd m─â urc ├«n ascensor ╚Öi ap─âs pe buton pentru etajul cutare s├«nt convins c─â liftul m─â va duce acolo nu pentru c─â cred ├«n eficien╚Ťa contactului electric pe care tocmai l-am declan╚Öat, a efectului pe care acesta ├«l produce asupra angrenajului de ro╚Ťi ╚Öi cabluri ╚Ö.a.m.d., ci pentru c─â ╚Ötiu c─â dispozitivul a fost g├«ndit ╚Öi realizat ca s─â m─â transporte unde vreau s─â ajung.

Este exact punctul ├«n care sistemul nostru de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt clacheaz─â lamentabil: ├«n a satisface nevoia de sens a tinerilor pe care ├«╚Öi propune s─â ├«i instruiasc─â, ├«n a-i ├«nv─â╚Ťa pentru ce ├«nva╚Ť─â ceea ce ├«nva╚Ť─â.

M─â ├«ntorc la Miori╚Ťa ╚Öi la M─ân─âstirea Arge╚Öului. Nici ├«n cea dint├«i, nici ├«n cea de a doua balad─â nu este vorba doar despre nevoia de sens a protagonistului, cioban sau zidar, ci, ├«n primul r├«nd, despre nevoia de sens a celor care au inventat sau au construit aceste pove╚Öti, a celor care le-au ascultat ╚Öi le-au socotit demne de memorare ╚Öi de reproducere. Este nevoia de a ├«mp─ârt─â╚Öi o nevoie fundamental─â, de a construi prin ea fundamentul unei leg─âturi cu ceilal╚Ťi. ├Äntre gestul creatorului care se decide s─â a╚Ötearn─â ni╚Öte r├«nduri pe h├«rtie, ni╚Öte note pe portativ sau ni╚Öte tu╚Öe pe p├«nz─â ╚Öi str├«ngerea de m├«ini cu care doi oameni de afaceri perfecteaz─â o ├«n╚Ťelegere nu e o diferen╚Ť─â radical─â: ambele presupun o investi╚Ťie de ├«ncredere, oric├«t de contorsionat─â ar fi aceasta. Ambele presupun c─â exist─â o reciprocitate ├«ntre a oferi ╚Öi a primi. ╚śi ambele implic─â speran╚Ťa ├«ntr-un posibil fair play, oric├«t de precar ÔÇô ├«n cazul unui scriitor, de pild─â, speran╚Ťa c─â opera lui va c─âdea ╚Öi ├«n m├«na vreunui cititor doritor s─â se bucure de ea, nu doar sub ochii criticului care, cum zicea Eminescu, o va comenta ÔÇ×Nu sl─âvindu-te pe tineÔÇŽ lustruindu-se pe el / Sub a numelui t─âu umbr─â.ÔÇť

Ce poate s─â-i ├«nve╚Ťe pe elevi despre acest dezirabil fair play un sistem de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt care pare s─â se fi resemnat ├«n a-╚Öi lua drept motto un alt vers eminescian: ÔÇ×Lumea-i cum este ╚Öi ca d├«nsa s├«ntem noiÔÇť? 

Liviu Papadima este profesor de literatur─â rom├ón─â la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din Bucure╚Öti; coautor al manualelor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â pentru liceu, ap─ârute la Humanitas Educa╚Ťional. A coordonat mai multe volume ap─ârute la Editura Arthur.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.