Pe urmele lui Odysseu riști să dai de ciclopi

Publicat în Dilema Veche nr. 815 din 3-9 octombrie 2019
Pe urmele lui Odysseu riști să dai de ciclopi jpeg

Din uria╚Öa marin─â de la Lefkada urma s─â plec─âm opt oameni cu un catamaran printre insulele din Marea Ionic─â, av├«nd ca punct culminant Ithaca lui Odysseu. Dup─â cum e bunul obicei cu aceste chartere de ├«nchiriat, prima noapte se doarme la bord, ├«n port. E o ocazie s─â te obi╚Önuie╚Öti cu nava ╚Öi cu statul pe ap─â ├«n condi╚Ťii de ad─âpost ╚Öi valuri mici. Nu e bine s─â pleci ├«n grab─â ╚Öi s─â te dumire╚Öti abia ├«n larg cum func╚Ťioneaz─â una-alta pe barc─â. Tot ├«ntr-o bun─â tradi╚Ťie marin─âreasc─â, am ajuns ╚Öi la ideea c─â am─ânuntele traseului trebuie stabilite ├«n ultimul moment, ├«n func╚Ťie de cea mai recent─â prognoz─â a v├«nturilor. Navigatorii de pe b─ârcile cu p├«nze cunosc importan╚Ťa flexibilit─â╚Ťii de a schimba ruta ori de c├«te ori vremea sau v├«ntul o cer. Exist─â ╚Öi o vorb─â: pe mare ╚Ötii totdeauna c├«nd pleci, dar nu ╚Ötii niciodat─â c├«nd te vei ├«ntoarce. Ilustrarea cea mai celebr─â a acestei vorbe e chiar Odiseea. Aveam s─â descoperim, de altfel, c─â v├«nturile predominante ├«n toat─â zona din jurul Ithac─âi s├«nt dinspre vest ╚Öi nord, la fel ca pe vremea lui Homer. E destul de clar ast─âzi c─â ospitalierii ╚Öi prieteno╚Öii feaci care, potrivit lui Homer, l-ar fi adus cu nava lor pe Odysseu acas─â ├«n Ithaca veneau dinspre Calabria. ╚śi datorit─â acestor v├«nturi prielnice, c─âl─âtoria lor a fost foarte scurt─â. Aici trebuie s─â spun c─â m─â bazez pe studiile f─âcute ├«n anii ÔÇś60 de istoricii germani Armin ╚Öi Hans-Helmut Wolf, publicate ├«ntr-o carte tradus─â ╚Öi la noi ├«n 1981 la Editura Meridiane, cu titlul Drumul lui Ulise. Cei doi cercet─âtori l─âmuresc ├«n bun─â m─âsur─â, cu metode minu╚Ťioase ╚Öi c├«t se poate de ╚Ötiin╚Ťifice, c─â feacii, cu a lor cetate condus─â de Alcinous, nu erau ├«n Corfu, a╚Öa cum mult─â vreme s-a tot crezut, ci acolo unde ast─âzi e Calabria.

Dar, revenind la povestea noastr─â, planul ini╚Ťial a fost s─â navig─âm p├«n─â ├«n Zakynthosul cel ÔÇ×p─âdurosÔÇť, cum vorbe╚Öte despre el Odysseul lui Homer, s─â ajungem deci acolo c├«t mai repede, ca punct extrem sudic pe care ne propusesem s─â-l atingem ╚Öi s─â ne ├«ntoarcem apoi f─âr─â grab─â spre nord, poposind evident ╚Öi ├«n Ithaca. Poate ni s-a p─ârut ╚Öi c─â am fi adus un fel de afront memoriei lui Odysseu dac─â ne n─âpusteam din prima, eventual folosind motoarele, ├«n Ithaca. Lucrul ─âsta trebuia f─âcut mai pe ocolite. Ce-i drept, planul nostru ini╚Ťial nu s-a realizat pe deplin, cum se va vedea ├«n cursul povestirii, pentru c─â, a╚Öa cum spuneam, niciodat─â pe mare lucrurile nu se petrec cum te-ai a╚Ötepta.

Ca ╚Öi ├«ntr-o c─âl─âtorie precedent─â, micul dejun dinaintea plec─ârii s-a lungit extrem de mult. De fapt, am├«-nam semicon╚Ötient plecarea ╚Öi primele manevre de ie╚Öire din port, de care ne era cam team─â. Un catamaran de 12 tone nu e un Volskwagen Polo. Noroc c─â eram acosta╚Ťi chiar la marginea primului ponton, ceea ce u╚Öura mult lucrurile. ╚śtiam c─â dup─â ie╚Öirea din marin─â urma un fel de canal de vreo patru kilometri care trebuia str─âb─âtut cu motorul. Interesant e c─â intrarea ╚Öi ie╚Öirea din porturi nu se face nici ast─âzi, dup─â cum nu se f─âcea nici ├«n vremea lui Odysseu, manevr├«nd p├«nzele. Teoretic, exist─â ╚Öi o asemenea procedur─â pentru cazuri excep╚Ťionale, dar n-am auzit pe nimeni s─â fi recurs vreodat─â la ea. Pentru asta ╚Ťi-ar trebui o sincronizare perfect─â a echipajului ╚Öi un timonier extrem de abil. Altfel, ri╚Öti s─â rupi malurile, s─â spargi b─ârcileÔÇŽ Dac─â actualmente e, ├«n principiu, obligatoriu s─â te folose╚Öti de motor pentru aceste manevre, pe vremea lui Odysseu, adic─â acum 3.300 de ani, lucrul ─âsta se f─âcea cu ajutorul v├«slelor. P├«nzele se ridicau abia ├«n larg. De observat e c─â foarte multe dintre cuno╚Ötin╚Ťele legate de marin─ârie ╚Öi naviga╚Ťie s├«nt de fapt proceduri rezultate din experien╚Ťa a sute ╚Öi chiar mii de ani de practic─â. V─âz├«nd ordinea ╚Öi felul ├«n care se fac unele opera╚Ťiuni consemnate prin manualele de specialitate, ├«n╚Ťelegi c─â ├«n spate s├«nt serioase istorii ╚Öi acumul─âri omene╚Öti. E un fel de ╚Öcoal─â a iscusin╚Ťei, o meserie plin─â de secrete m─ârunte, probabil la fel ca zid─âria sau t├«mpl─âria.

├Än sf├«r╚Öit, am desf─âcut par├«mele de leg─âtur─â la chei ╚Öi mooring-ul, ne-am ├«ndep─ârtat de ponton, am ie╚Öit din port, am str─âb─âtut canalul, am ie╚Öit la marea cea larg─â, m─â rog, cum e ├«n Grecia, adic─â nu chiar at├«t de larg─â ├«nc├«t s─â nu mai vedem uscatul. Ne r─âm─âseser─â ├«n minte c├«teva lucruri pe care ni le spusese Claudiu, cel care ne d─âduse barca ├«n primire cu o zi ├«nainte. Erau ni╚Öte informa╚Ťii extrem de utile, strecurate a╚Öa, ├«ntr-o doar─â: spre deosebire de b─ârcile monococ─â, la manevrele catamaranului blochezi c├«rma pe zero ╚Öi te folose╚Öti doar de cele dou─â motoare, e mai simplu; ├«ntre Kalamos ╚Öi Kastos e de ales Kalamos (sau Kostos?); Zakynthos-ul e cam departe pentru doar o s─âpt─âm├«n─â de naviga╚Ťie; ├«n Meganisi e o marin─â privat─â unde merit─â s─â v─â opri╚Ťi.

Aceast─â ultim─â fraz─â ne-a f─âcut s─â alegem Meganisi ca loc de prim─â escal─â. Era aproape ╚Öi nu aveam de g├«nd s─â facem cine ╚Ötie ce performan╚Ťe, mai ales din prima zi. Putea fi popasul potrivit pentru acea noapte. Dar Meganisi are mai multe golfuri ╚Öi marine ╚Öi nu ╚Ötiam unde era exact cea recomandat─â de Claudiu. Nici cartea porturilor aflat─â sub biroul de comand─â nu apucaser─âm s-o studiem, fiindc─â ne luaser─âm cu o mul╚Ťime de alte treburi. Ne-am apropiat de coasta de nord a insulei ╚Öi am ales cam la ├«nt├«mplare un golf. L-am studiat cu binoclul de la distan╚Ť─â, cu ideea c─â dac─â nu ne place s─â c─âut─âm altceva. Avea dou─â locuri de acostare diferite. Ne-am orientat c─âtre cel din dreapta. Era acolo un ponton de piatr─â, care ni s-a p─ârut ocupat, ╚Öi un altul de lemn. ├Än timp ce survolam (ca s─â folosesc un termen din avia╚Ťie) portul, la mal a ap─ârut cel pe care unii ├«l numesc omul negru, insul care te ajut─â de obicei s─â acostezi. Era un tip cu un tricou albastru, foarte voinic ╚Öi destul de ├«n v├«rst─â, care a ├«nceput s─â ne strige ceva. P─ârea un fel de st─âp├«n al locului cu o c─âut─âtur─â ciudat─â. S─â fi fost un ciclop? Dar cum spa╚Ťiul tipografic nu e la fel de ├«ntins ca marea, v─â voi povesti despre el ├«n num─ârul viitor.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.