Pavilionul dintre nuferi

Publicat în Dilema Veche nr. 505 din 17-23 octombrie 2013
Reacţii omeneşti jpeg

Cîinii încep să latre şi se reped la noi. Unul e mic, dar ceilalţi doi sînt destul de mari şi ameninţători. „Staţi liniştiţi, vorbiţi cu ei că nu vă fac nimic.“ „Am mai auzit noi vorbele astea cu nu vă face nimic şi, pe urmă, cîinele sare pe tine şi te muşcă.“ „Nu, nu, vă garantez eu, uite că dau din coadă. Ăştia nu muşcă decît ciori, şi pe alea doar cînd sînt chiar ciori-ciori. Probabil că dumneavoastră sînteţi la plimbare şi sînteţi doar curioşi să vedeţi ce e pe aici.“ Ne uităm mai atent la individ. Mititel, mai degrabă bătrîn, în ciuda bărbuţei negre, uscat, plin de riduri ca un marinar şi pus pe vorbă. Păzeşte portul de agrement. 

„Aici vin oamenii care au bărci şi le lasă la noi cu chirie. Sînt bărci scumpe şi trebuie să avem grijă de ele. Au încredere, şi de-aia vă spun, cînd mai apar ciori pe aici, trebuie să fim atenţi, nu neapărat că ciordesc, dar vin cu plozi neastîmpăraţi, care le pot zgîria, aşa, de tîmpiţi ce sînt.“ (Ne dumirim, în sfîrşit, cine sînt ciorile-ciori.) „Şi e vorba de bărci care costă zeci de mii de euro, domnule. Facem şi plimbări de agrement de aici, cu vaporul, cu şalupa cu motor sau închiriem hidrobiciclete. Vara vine mai multă lume la noi, acum ne pregătim de iarnă. Şi d-aia vă spun, ne uităm şi noi cînd intră cineva. Să nu credeţi că facem discriminare, dar ne uităm. Că şi printre români mai sînt, ştiţi dumneavoastră... ţigani, să le zic aşa. Şi printre ţigani mai sînt dintr-ăia mai... Cum să zic?“ „Mai români?“ „Aaaşa, din ăia mai fără mînca-ţi-aş şi dregea-ţi-aş. Da’, au fost unii care au luat tot ce era pe aici nesupravegheat. Şi stîlpi, şi cablurile electrice din pămînt, şi garduri, şi tot...“

„Dar la pavilionul acela dintre nuferi se ajunge de pe partea cealaltă?“ „Pavilionul dintre nuferi? Hmm... Acolo nu se poate ajunge de nicăieri.“ „Cum aşa?“ „Păi, săptămîna trecută, cînd cu furtuna aceea mare, ne-am trezit cu pavilionul trecînd destul de repede prin port şi proptindu-se acolo, într-o salcie. Dar nu se poate ajunge la el de pe uscat. A venit singur de pe partea cealaltă a lacului. Era, de fapt, un ponton legat la mal şi i-a rupt vîntul legăturile. L-a împins, a bătut în copertina aia a lui, care e ca o pînză. A fost urgie, nu glumă. Vuia vîntul şi se clătinau toate bărcile ancorate acolo, de ziceai că le aruncă una peste alta şi le face praf. S-au rupt şi nişte arbori, trosneau prin pădure. Era să rupă şi pontonul nostru, ăla albastru. L-a desprins un pic şi noroc că am văzut, că dacă se desprindea de tot, spărgea bărcile alea şi praf le făcea.“  

„Păi, şi ce aţi făcut?“ „Am sărit împreună cu femeia mea şi l-am ţinut. Ne-am agăţat de el, vă daţi seama, zeci de mii de euro e o barcă dintr-alea. Ce mă făceam dacă trebuia să le plătesc? Eu de unde să dau atîta? L-am ancorat cu parîme şi alte cabluri de oţel, am reuşit să-l proptim cumva, ne-am chinuit de ne-au găsit dracii.“

„Şi cu pavilionul ce se întîmplă?“ „O să-l ducem la loc de unde a venit. O să-l remorcăm cu vaporul. Dar aşteptăm să se mai usuce nuferii ăia, să putem să-l scoatem mai uşor.“ „La primăvară?“ „Nuuu, înainte să vină îngheţul, că pe urmă nu se mai poate. Dar sigur, mai trebuie să ne şi plătească proprietarul, că doar n-o s-o facem pe degeaba.“ „Şi dacă nu plăteşte?“ „Păi... păi, îl lăsăm acolo.“

Privim pavilonul eşuat. Pare intact. Copertinele n-au fost sfîşiate. E ca o terasă de restaurant, destul de mare, cu stîlpi şi balustrade de lemn. Undeva prin spate se întrevede o scară vopsită în albastru, care acum nu mai duce nicăieri. Făcea probabil vreo legătură cu ceva de pe malul acela îndepărtat, de unde a plecat dus de vînt. Aşa mare, a traversat tot lacul, precum moara lui Sadoveanu, pe Siret. Acum zace la o margine, într-un fel de mlaştină plină de frunze de nuferi, mari şi uscate. 

„Ce să vă spun, cînd a venit pavilionul, am avut mare noroc că n-a dat în bărci, vă daţi seama. Praf le făcea, zeci de mii de euro... L-am văzut cum vine şi cum trece. Am răsuflat uşuraţi că n-a atins nimic. Şi după ce ne-am liniştit, am văzut cealaltă belea, că era gata să plece şi pontonul nostru. A fost furtuna dracu’. Au stat cu mare frică şi domnii din casa aia de lemn.“ „Nu ţine tot de port?“ „Nu e a noastră, e o proprietate particulară. E din acelea care se montează pe loc. Nici n-are fundaţie, n-au avut nevoie nici măcar de autorizaţie de construcţie. Dar înăuntru are tot ce-i trebuie, aer condiţionat, baie. Are fosă din aceea care nu se goleşte. Din cînd în cînd, aruncă în ea nişte substanţe care topesc tot ce e acolo. Cu totul a costat 25.000 de euro. E ca lumea. Dar la o furtună ca asta, îţi pui probleme. Probabil că le-a fost şi lor frică de vînt. Şi au văzut şi cum a venit pavilionul. Bine, n-avea cum să intre pe mal, peste ei, dar acum au un peisaj nou în faţa casei, apărut peste noapte. Un pavilion.“   

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.