Pasărea

Publicat în Dilema Veche nr. 747 din 14-20 iunie 2018
Pasărea jpeg

Ce poate fi mai frumos decît plajele tropicale ale arhipelagurilor din Bavaria? Am răsfoit cu multă nostalgie publicația oficială, apărută cu doar cîteva luni în urmă, a unei descoperiri făcute în vara lui 2010, anume cea mai veche fosilă de Archaeopteryx. (Doar o idee mai veche decît toate celelalte, fără ca asta să schimbe mare lucru. Nu e ca și cum pasărea ar fi fost prinsă ieri în parcul Moghioroș.) M-am gîndit că merită să scriu deci despre familia (ba destrămată, ba reunită) arheologie – geologie – paleontologie.

N-am uitat că arheologia nu se ocupă de dinozauri, ci de oameni, și nici că între apariția manifestărilor neplăcute / extincția primilor și ivirea celorlalți sînt vreo 60 de milioane de ani. Că veni vorba, toate fosilele micului dinozaur Archaeopteryx (cît un corb), zburătoarea de reclamă a paleontologiei, strămoșul cu perucă pudrată al păsărilor de azi, au aproximativ 150 de milioane de ani vechime. Simplific puțin lucrurile pentru că sîntem între noi, adulții. Dacă aș bănui că articolul ăsta e citit și de copii, ar trebui să mă pun serios cu burta pe carte pentru că ei știu, azi, cam tot ce se poate ști în materie de dinozauri. Ei v ar putea preciza, de pildă, că pterodactilii zburau și ei, dar nu erau dinozauri, precum Archaeopteryx cea cu pene, ci pterozauri, cu aripi membranoase, fără pene. Presupun că fiecare specie considera că cealaltă zboară afectat.

Noul schelet este prezentat și discutat pe o sută de pagini. Cunosc fervoarea asta de la arheozoologi, și ea e cu atît mai normală cu cît nu se cunosc azi decît 12 asemenea exemplare. Toate au fost găsite într-o centură de calcar de vreo 100 km care trece pe la jumătatea distanței între Nürnberg și München. Uitîndu-mă la locurile de descoperire, cartate de pildă pe https://paleobiodb.org/navigator, mi-a dat prin minte că toate se află de-a lungul a ceea ce a devenit, mult mai tîrziu, gra­nița Imperiului Roman în Germania, limes-ul din Bavaria. E o coincidență care pare să ascundă ceva, dar, din păcate, nu ascunde nimic. Interesul arheologilor în zonă e legat nu doar de limes, dar și de ne­număratele cariere de piatră. Încă din antichitate, oamenii au folosit calcarul de Solnhofen, care clivează frumos, pentru tot felul de pavaje (și desigur că în felul ăsta au introdus ceva fosile jurasice în așezări). Calcarele astea sînt paradisul fosilelor și implicit al paleontologilor – vreo 750 de specii sînt documentate acolo, cu conservare excelentă (meduze, pene, cerneala din caracatiță, aripa de pterodactil). Mai sînt și cariere de secol XVIII, asta pentru că tot de-acolo se obțineau cele mai bune plăci litografice din lume, calcarul avînd o granulație practic invizibilă (vizibilă numai pentru copii și geologi).

Geologii sînt printre cei mai interesanți profesioniști pe care i-am cunoscut pe șantierele arheologice, probabil singurii erudiți care țin și la tăvăleală. Arheologia a luat de altfel din geologie legile stratigrafice, puse la punct de Lyell și alții după 1830. În paleontologie și geologie s-a teoretizat și folosirea fosilelor ca indicatori cronologici. De pildă, în cazul scheletului descoperit în 2010, prins în matricea calcaroasă chiar lîngă craniul păsării se află un amonit tipic, a cărui datare generală se cunoaște și cu care pasărea era asociată; raționamente similare aplică și un arheolog cînd folosește ceramica pentru datări relative sau absolute. Să mai zic că geologii români sînt, în clasamentul pe națiuni, mai sus decît arheologii români…

Fragmente de schelet de Archaeopteryx au fost găsite și pe lîngă Oradea, în mina de bauxită de la Cornet, publicate în 1984, dar contestate în 2011. Alți dinți au fost raportați și din Portugalia și Franța, dar în ambele cazuri specialiștii nemți au strîmbat din nas și au contestat identificarea. Adevărul e însă că nu există două fosile ale păsării care să aibă dentiția la fel. Numărul, spațiile, forma și înclinarea dinților, toate diferă (m-am uitat cam mult la aceste poze). Păsările trăitoare pe insulițele paleoarhipelagului de la sfîrșitul jurasicului (azi acoperite de birturi, berării și biblioteci germane) aveau o capacitate de zbor limitată și s-au diversificat probabil trăind fiecare în colonia ei. E imposibil să nu te gîndești că e cam aceeași situație cu cintezele de Galápagos, studiate de Darwin, cu ciocuri diferite în funcție de supermarket-urile de unde își luau semințele. De altfel, prima fosilă Archaeopteryx a fost descoperită în 1861, la doar doi ani după publicarea Originii speciilor, și a fost imediat văzută ca o dovadă-cheie a tranziției de la reptile la păsări.

Interesante, în raport, sînt laudele care se aduc colecționarului (rămas anonim) care a găsit fosila într-o carieră de pe o proprietate privată, unde turiștii și amatorii primeau acces pentru colecționarea de fosile. Amatorul – dar oare chiar e vorba de un amator? – i-a anunțat pe specialiști și apoi i-a dus să vadă locul exact al descoperirii, iar specimenul a fost înregistrat ca obiect de patrimoniu german, ceea ce garantează disponibilitatea lui permanentă pentru studiu, chiar dacă el rămîne într-o colecție privată. Pe de altă parte, după ce a început să circule vestea descoperirii, cariera respectivă a fost o vreme închisă din cauza iureșului de așa-ziși exploratori veniți la prădăciuni. Chiar dacă regimul descoperirilor de fosile e altul decît al celor arheologice, lucrurile nu sînt simple deloc. Ehe, era mai bine în jurasic… 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: pană de Archaeopteryx, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Drumul expres Dex4 intre Autostrada Transilvania A3 si Tureni, Cluj  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (27) JPG
Mini-autostrada Clujului, pregătită de inaugurare. Imagini de pe șantierul primului drum expres din nord-vestul României
Lucrările la primul drum expres din nord-vestul României au ajuns la final, după doi ani de șantier. Șoseaua de mare viteză va scoate traficul greu din municipiul Turda, facilitând accesul spre Cluj- Napoca și legătura dintre DN 1 și Autostrada Transilvania.
Orașul Avrig  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (71) jpg
Fostul oraș al sticlei, reanimat de autostrăzi. Palatul său era numit cândva „Edenul Transilvaniei”
Două autostrăzi în șantier ar putea reanima unul dintre micile orașe din centrul României. Aflat la 25 de kilometri de Sibiu, orașul Avrig este o poartă de intrare în Munții Făgăraș și pe Valea Oltului, însă, în ultimele decenii, a avut și el de suferit de pe urma declinului industrial.
rushmore america shutterstock 2572226605 jpeg
Povestea Muntelui Rushmore, simbolul american din Vestul Sălbatic. De ce consideră triburile indigene că este un monument profan
De 4 iulie, când America celebrează libertatea și valorile fondatoare ale republicii, privirile se îndreaptă inevitabil spre unul dintre cele mai iconice simboluri naționale: Muntele Rushmore.
CharacterLineup jpeg
Povestea unui copil dintr-un cămin-spital care a văzut lumea exterioară doar 24 de ore. „Tot ce puteam vedea pe geam era un câmp complet gol“
„Izidor“ este numele unui copil care și-a petrecut prima parte a vieții într-unul dintre fostele cămine-spital pentru „irecuperabili“ din România comunistă, dar și numele scurtmetrajului care redă cea mai fericită amintire a lui: preț de 24 de ore, viața a avut gust, miros, căldură și libertate.
GettyImages 113491138 jpg
Măcelul pornit de la propagandă, două înmormântări și o crâșmă închisă. Cronica sfâșietoare a uciderii evreilor din Dorohoi
Pe 1 iulie 1940, târgul Dorohoiului a fost martorul unui masacru greu de imaginat. O unitate a armatei române, umilită și intoxicată cu propagandă antisemită, s-a dezlănțuit ucigând zeci de evrei nevinovați, devastând și dedându-se la atrocități.
FCSB (Sportpictures) jpg
Reacții după Supercupă. Dan Petrescu, absent de la premiere: „I s-a făcut rău”
FCSB a ridicat, sâmbătă, Supercupa României deasupra capului.
Eszter Tompa Kontinental 25 film still (1) jpeg
Eszter Tompa, actriță: „La școală aveam o prietenă româncă și colegii maghiari aruncau cu pietre în mine din cauza asta“
Problemele interetnice din România, abordate și în cel mai recent film al lui Radu Jude, „Kontinental ’25“, fac parte din realitatea cotidiană a protagonistei, actrița Eszter Tompa, care toată viața a trebuit să le gestioneze.
Mihai Viteazul - Michael the Brave - pictură de Nicholas Relics Foto Adevărul
6 iulie: Mihai Viteazul s-a intitulat într-un hrisov „domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei"
La 6 iulie 1885, Louis Pasteur folosea pentru prima dată vaccinul antirabic. Tot într-o zi de 6 iulie s-au născut academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, fostul președinte american George W. Bush sau actorul Sylvester Stallone.
image png
Corina Dănilă a fost căsătorită cu un celebru prezentator TV. De ce s-a sfârșit mariajul lor: „Cred că l-am păcălit și eu pe el”
Corina Dănilă, una dintre cele mai iubite actrițe românești, a avut parte de o căsnicie eșuată. Primul soț al acesteia a fost prezentatorul TV Valentin Moraru, însă relația lor nu a funcționat.