Păcate decanale

Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Alte confuzii jpeg

Profesorul Gog a fost decan la o Facultate de Litere din ţară. Omul dezvăluise, întreaga sa viaţă, o bonomie structurală – aparent, imposibil de alterat. Probabil că natura lui pozitivă şi-a extras seva nu doar dintr-o înzestrare genetică, ci şi dintr-o înclinaţie către cele sfinte. Gog a frecventat mereu biserica, fiind cunoscut ca ortodox practicant. L-am reîntîlnit, nu de mult, în nişte comisii de doctorat. Am avut senzaţia că era puţin schimbat. Avea o mină îngrijorată şi zîmbea destul de neconvingător. În pauza unor deliberări, l-am întrebat cum o mai duce. Nu mi-am ascuns bănuiala că s-ar fi aflat într-o zi mai puţin reuşită. A fost surprins că observasem. „Ai dreptate, Codrine, mă frămîntă nişte gînduri de ieri, de la ora 19“, a zis, abătut, profesorul. Indicaţia temporală foarte precisă m-a intrigat. Ce s-ar fi putut întîmpla, atît de riguros-cronologic, cu o zi înainte? Pesemne, domnul Gog, ca şi mine, de altfel, îşi petrecuse seara în camera de hotel (eram amîndoi membri „externi“ ai comisiilor de a doua zi). De aceea, nu prea înţelegeam ce mari revelaţii s-ar fi produs acolo, pe lîngă un dulap, un pat şi un televizor ieşit din garanţie! Văzîndu-mă nedumerit, profesorul continuă: „Cred că tu mi-ai înţelege mai uşor dilema, întrucît eşti fin de preot (îi comunicasem acest detaliu la o întîlnire anterioară, într-un anumit context al dialogului – n.m.) şi ai o altă hermeneutică asupra diverselor curiozităţi existenţiale. Aşadar, îţi voi istorisi nişte lucruri care – abia aseară mi-am dat seama! – îmi apasă conştiinţa ...“ M-am bucurat că autoritatea pastorală a naşului meu funcţiona, iată, ca un element de credibilitate pentru fostul decan, însă m-am şi tulburat totodată, temîndu-mă să nu preiau, sub jurămînt de discreţie, parafat – Doamne fereşte“ – cu ritualuri obscure de muţenie eternă, cine ştie ce dezvăluiri teribile, cu iremediabile implicaţii de pervertire morală. Am devenit numai ochi şi urechi, deşi ceea ce conta, cu adevărat, pentru mine, era gîtul – mai exact, irepresibilul nod instaurat între coardele vocale.

„Ieri“, îşi începu domnul Gog enigmatica mărturisire, „plictisindu-mă în cameră (bine spuneai tu, într-un articol recent din Dilema veche, că idle hands are the devil’s playground – cine nu face nimic, face lucrarea diavolului!), am comis aceeaşi eroare pe care o făceai şi tu acum cîteva săptămîni. Am decis să urmăresc ştirile naţionale, doar că nu pe ProTV, aşa cum, neinspirat, hotărîseşi tu odinioară, ci, şi mai neinspirat încă, pe Antena 1! Ce să vezi? Un reporter tinerel umbla cu un îndreptar ortodox în mînă şi ne transmitea, în intonaţie apocaliptică, un mesaj paralizant – vom ajunge cu toţii în iad, deoarece, în dogma Bisericii noastre, există 193 de păcate distrugătoare de suflet, iar noi, omenirea, cădem, după spusele jurnalistului, în măcar 180 dintre ele, la ordinea zilei. Am devenit atent, ştii că nu glumesc cu astfel de lucruri! Cifra mi se părea îngrozitoare! 193 de transgresii, dintre care să fiu vinovat, ab initio, de 180, ar fi, crede-mă, dragul meu, chiar şi pentru mine, ins cu frica lui Dumnezeu, halucinant! Am ascultat peroraţia acidă a tînărului, cu răsuflarea tăiată. Cînd să mă liniştesc niţel, sesizînd că nu intram în profilul enumeratelor fapte decăzute, trînteşte ziaristul nostru două păcate ce mi-au oprit inima bătrînă în loc, pentru a o arunca, ulterior, într-o veritabilă fibrilaţie – 1. deţinerea unei funcţii de care nu eşti demn şi 2. munca excesivă, ameninţătoare de sănătate şi integritate personală. Sînt vinovat de aceste păcate cumplite! În privinţa ultimului, sper că nu ai nici o îndoială! Am muncit toată viaţa cu o fixistă şi stranie disperare, ajungînd, la bătrîneţe, bolnav incurabil de reumatism şi lombosciatică, efecte pernicioase ale nesăbuinţei mele lucrative. Cît despre primul, ei bine, aici situaţia e tragică! Am avut, vreme de opt ani de zile, funcţia de decan, absolut nemeritat şi inadecvat...“ „Haideţi, domn’ profesor...“, l-am întrerupt eu cam buimăcit, „...aţi fost un decan bun!“ „Nicidecum!“ negă, vehement, Gog.

„Am fost un decan slab, iar slăbiciunile mele personale au condus la situaţii academice nepotrivite pe plan colectiv. Două asemenea momente mă obsedează de ieri, de la ştiri. Mai întîi, aprobarea pe care am dat-o unei cereri a Fundaţiei Culturale „Ursul Carpatin“. Îmi solicitau ei acolo, cu un deceniu în urmă, să le admit o festivitate de anvergură, în mai multe amfiteatre ale Facultăţii de Litere, festivitate dedicată preşedintelui lor onorific, marele poet naţional Pompilian Momescu. Am oprit procesul educaţional în şcoală două zile şi am participat eu însumi, ca amfitrion, la acea revărsare de veleitarism. Nu am avut puterea să mă opun... Apoi, cînd submediocra mea colegă, asist. drd. Ionescu Căprioara, s-a pensionat, mi-a fost milă să nu o trec pe lista celor recompensaţi cu titlul de professor emeritus (majoritatea lor membri ai Academiei!). La ceremonie, ea a aruncat însă medalia primită de la rector în capul unui savant chimist din rîndul întîi al aulei, răcnind că nu va accepta decît o decoraţie confecţionată din aur greu... Dintr-o delicateţe prost gestionată, am promovat nulitatea, am celebrat mediocritatea şi am zeificat stupiditatea. M-am arătat nedemn de funcţie, Codrine, şi, ca atare, păcătos.“ Am vrut să deturnez discuţia şi să atenţionez că teza de doctorat la care asistasem merita, cel mult, calificativul „bine“ (cum laude), dar bătrînul profesor scrisese deja în procesul-verbal, cu ochii înlăcrimaţi, „excelent“. O distincţie summa cum laude tocmai se adăugase la încărcata lui spovedanie.  

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.