Osul sacru şi osul profan

Publicat în Dilema Veche nr. 629 din 10-16 martie 2016
Osul sacru şi osul profan jpeg

Ceramica s-a inventat în neolitic, însă oasele – mult, mult înainte de asta. Pe orice sit arheologic, din orice perioadă, oasele sînt o categorie esențială de descoperiri, perfect comparabilă atît prin importanță, cît și prin înșelătoarea lor banalitate, cu cioburile de care vorbeam într-un alt articol (http://dilemaveche.ro/sectiune/socie­ta­te/articol/lutul-setea). (Azi vorbesc doar despre oasele de animale.) Oasele nu au, ce-i drept, valoare estetică și pînă la urmă, dacă ai văzut o vertebră de peș­te, le ai văzut pe toate, nu? Așadar, de ce a­ducem zi de zi pe șantier, din fiecare sec­țiune, multe kilograme de asemenea material? O să aflăm că oamenii mîncau carne de pui, carne de vită… booooring!

Cîteva dovezi că nu e chiar cu totul plictisitor. În comunitatea izolată de la cariera de granit Mons Claudianus, în deșertul egiptean, se mînca pește proaspăt de la Marea Roșie, ceea ce are anumite implicații logistice; putem afla deci lucruri care merg dincolo de regimul alimentar. Un sit din Nebraska cuprinde, într-un spațiu compact, oasele a 500 de bizoni de acum 10.000 de ani (vezi foto; printre oase sînt și vîrfuri de suliță). Încă se discută dacă au fost vînați sau nu (de pildă, forțînd turma să ajungă la marginea unei stînci și să se prăvălească de acolo), dar e clar că aflăm astfel informații despre Vestul Sălbatic în variantă preistorică, fie și limitate la paleofaună.

Mai departe, voi alege la întîmplare unul din domeniile asupra cărora studiul oaselor de animale aruncă o lumină neașteptată – viața religioasă. Să ­luăm porcul… La sfîrșitul epocii bronzului, cînd filistinii se stabilesc în Levantul sud-vestic, străini de loc, cu o cultură cu o componentă miceniană clară, în regimul lor alimentar se vede o oarece preferință pentru carnea de porc. În așezările israelite vecine e exact pe dos, cantitatea de oase de porc din așezări e relativ scăzută. După ce aceste două civilizații încep să interacționeze, că așa se zice la războiul neîntrerupt, iată că în așezările lor proporțiile se schimbă dramatic. Filistinii încep să mănînce porc with a vengeance, iar israeliții renunță la el complet. Ce caz interesant de definire a identității prin distanțarea de un celălalt demonizat! În epoca medievală, pe de altă parte, prezența oaselor de porc în anumite așezări din Anatolia centrală poate fi suficientă în sine ca să arate că islamizarea acesteia sub Selgiucizi a fost mai puțin intensă decît o vor manualele; comunități creștine își continuau existența pe tăcute… Și un exemplu păgîn, referitor la interdicția, cunoscută din textele scrise, de a aduce ca sacrificiu porci lui Heracle. În săpăturile de la templul său din Thasos, oasele de porc reprezintă sub 1% din materialul osteologic. Unii specialiști zic că asta confirmă existența interdicției, alții că, totuși, o infirmă! Cam asta se întîmplă cînd științele umane pun osul la treabă.

Cîteva vorbe și despre alte animale: unul din cele mai mari cimitire de căței din Orientul apropiat antic se află în Așkelon, în Israel, unde 1500 de cîini au fost îngropați de-a lungul unei perioade de aproape un veac (sec. V î.Hr.). Fuseseră poate animalele sacre ale unui templu; mai nou se propune însă că erau sacrificați în ritualuri de purificare. Tot o explicație rituală e dată, pe situl neolitic Çatalhöyük (în Turcia de azi), pentru descoperirea unui os de penis de nevăstuică, purtat ca amuletă, în mormîntul unui bărbat adult cu un rol important. Acest tip de os (baculum) e prezent la primate (cu excepția oamenilor), la rozătoare și la carnivore. Cum nevăstuica e cel mai mic carnivor, descoperirea a fost pusă, dat fiind și rolul răpitoarelor și carnivorelor în economia și arta locale, în legătură cu o religie falocentrică și contra uneia în care centrală ar fi o zeiță-mamă.

Mi-au trecut și mie prin mînă, ca oricărui arheolog, coastele și ciolanele cam tuturor speciilor comune. Astă-vară totuși, în Turcia, am găsit patru cranii de cămilă, cu forma lor bizară și inconfundabilă (acum, că am învățat-o). De-o parte și de cealaltă a unuia erau, în pămînt, canini de tigru sau leu, nu-mi pot da seama din ce motiv (dacă aveți idei, spuneți). La microscop se vedeau pe celelalte oase urmele cuțitelor de măcelărie; cămilele noastre fuseseră mîncate la un banchet din secolul XIII. (S-au găsit și în România unul sau două asemenea oase rătăcite din perioada bizantină, dar există și o descoperire de oase de la cel puțin șase cămile, din secolul XVII, la Agighiol!)

Trebuie spus însă că nu e deloc nevoie să recurgem la ilustrații exotice ca să facem reclamă la studiile de arheozoologie. Simplul fapt că fără oscioarele astea n-am ști cînd și unde oamenii au domesticit animalele și n-am înțelege practici esențiale de subzistență ar trebui să fie de-ajuns. Ca să nu mai vorbim de alimentație. Să vrei să studiezi oamenii de-acum sute sau mii de ani, dar să nu te intereseze decît cosoarele și paralele, dar nu și sarmalele (sau orice mîncau ei în cele o mie de mese ale unui an), ar dovedi un apetit istoric greșit orientat.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Nici o clipă Portasar, Cartea Românească, 2015.

Foto: wikimedia commons

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.