Optimismul pedagogic

Publicat în Dilema Veche nr. 717 din 16-22 noiembrie 2017
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Se-ntîmpla în Italia, prin anii ’70, ani plini de efervescență a doctrinelor educaționale. Între altele, în siajul tulburențelor din ’68, prinde vigoare doctrina motivațională. Pentru adepții acestei doctrine, a lua în calcul frica, de care vorbeam data trecută, ca pe un factor motivațional, era de domeniul ereziei. Motivația, se spunea, derivă exclusiv din componente psihologice pozitive, precum plăcerea, interesul, pasiunea, curiozitatea ș.cl., iar cele negative, precum frica, autoritatea, coerciția de orice fel, trebuie îndepărtate cu grijă și perseverență. Pe scurt, doctrina lui „trebuie să nu trebuie“, prin care se interzice cu strictețe orice formă de impunere sau de obligativitate și, evident, orice fel de pedeapsă. Nimic obligatoriu, nici măcar opțional, totul facultativ, dîndu-i astfel copilului – elevului – șansa de a-și dezvolta nestingherit potențialul.

Întru verificarea ipotezei, altminteri extrem de seducătoare, s-a recurs la un experiment-pilot, efectuat pe o clasă de gimnaziu, ai cărei elevi au fost educați, vreme de patru ani, în acord cu doctrina. Rezultatele finale au fost totuși departe de cele așteptate. Se pare că, la sfîrșitul celor patru ani de studiu, elevii nu erau dispuși nici măcar să-și folosească batista la suflarea nasului. Continuarea experimentului a fost sistată, doctrina a fost trimisă la reajustare.

Peste decenii, un ziarist băgăreț a avut curiozitatea să vadă ce s-a întîmplat cu „subiecții“, cu gimnaziștii de odinioară. Luîndu-le urma, a avut surpriza să afle că cei mai mulți dintre ei aveau poziții sociale de invidiat, că, una peste alta, clasa supusă experimentului falimentar avea un procent de reușită mult peste medie. Și, fiind un ziarist adevărat, a încercat să găsească și o explicație, luînd legătura direct cu cei în cauză. Iar din relatările lor a reieșit, în mare, cam aceeași poveste.

După încheierea fazei motivaționiste, adolescenții au mers mai departe la liceu. La diverse licee „normale“, cu „teme pentru acasă“, cu „scos la tablă“, cu note bune sau proaste, cu corijențe și repetenții, cu toate cele. La început, s-au simțit ca pe Marte. Cum adică „trebuie“? Cum adică „treci la loc, n-ai învățat pentru astăzi, patru“? Dup aia a început să-i ia frica: că ceva nu e în regulă cu ei, de vreme ce tuturor colegilor li se părea firesc ce se întîmplă. Şi uite-așa, din frică, din nesiguranță, din ambiție și-au turat mai toți motoarele ca să-și ajungă din urmă colegii și mulți chiar i-au întrecut și și-au făcut cariere frumoase și-au trăit fericiți pînă la adînci bătrîneți.

Morala? În educație, nu o dată lucrurile par să funcționeze pe principiul „unde dai și unde crapă“. Există și o explicație pentru asta, anume că ființa umană este, încă din primii ani de viață, „neprogramabilă“. Dacă n-ar fi așa, dacă imprevizibilul n-ar fi înscris încă din codul nostru genetic, șansele noastre de a evolua s ar reduce drastic.

Mai există și o morală a moralei. Eu o numesc, poate cinic, optimism pedagogic. E ca un fel de axiomă, care zice că, fie un sistem de învățămînt oricît de prost, el nu va reuși să distrugă iremediabil toți copiii pe care și-i anexează. Trist e cînd fac uz de acest optimism pieziș și cei care, prin natura muncii lor, ar trebui să-l ignore. „Sînt copii, or să crească mari, se descurcă ei pînă la urmă“.

Avem o sumedenie de teorii ale motivației și încă și mai multe imponderabile de care ține funcționarea ei de facto. Asta ne învață, de fapt, să evităm să jucăm totul pe-o singură carte.

Observ cum, pe măsură ce sistemul autoritar cu care ne-am obișnuit în comunism pierde teren, asaltat de modele pedagogice de dată mai recentă – instruirea „centrată pe elev“, elevul „partener“ al actului educațional etc. –, tinde să se instaureze o nouă mitologie, cea a „pasiunii“. Ar trebui să fim un pic mai circumspecți în felul în care mînuim cuvintele, mai ales cînd în spatele lor se ițesc realități ale vieții. Pînă și în jargonul corporatist, „pasiunea“ a ajuns să-și fluture stindardul chiar și în cele mai anoste, mai insipide activități.

Cred că, decît să țintim, cel mai adesea ipocrit, asemenea mărețe realizări în plămădirea ființei umane, ar fi mai înțelept să ne îndreptăm ochii către surorile mai mici, precum interesul, curiozitatea, poate adăugînd și ceva responsabilitate, și respect de sine (era să evoc și „plăcerea lucrului bine făcut“, de care mă simt foarte atașat, dar mi-am adus aminte că sună a slogan electoral). Profesorii buni știu să pună în mișcare asemenea angrenaje mărunte ale sufletului, din care vor germina, poate, cîndva, chiar pasiuni adevărate. Pentru că profesorii buni sînt aceia care se străduiesc permanent să-și înțeleagă elevii. Ei știu că învățătura nu s-a terminat și nu se termină niciodată și că, atunci cînd ai închis cartea, îți ies înainte oamenii. 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.