Opt ani mai tîrziu

Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
Adev─âratul rost al lucrurilor jpeg

├Än urm─â cu 20 de ani, la sf├«r┼čitul lunii septembrie 1991, c├«nd la putere era FSN ┼či pre┼čedinte ÔÇô Ion Iliescu, Bucure┼čtiul era invadat de mineri pentru a patra oar─â. La ceva mai mult de un an dup─â ce veniser─â s─â-i ÔÇ×pun─â la punctÔÇť pe reprezentan┼úii opozi┼úiei, oamenii lui Miron Cozma aveau o r─âfuial─â cu Guvernul Roman, care, chiar cu acea ocazie, a ┼či fost demis. La 26 septembrie, Miron Cozma ├«┼či anun┼úa ortacii c─â se pot ├«ntoarce acas─â pentru c─â revendic─ârile lor ar fi fost satisf─âcute. Totu┼či, ace┼čtia n-au renun┼úat la o ultim─â ac┼úiune (dup─â ce duseser─â adev─ârate lupte ├«n Pia┼úa Victoriei ┼či la Cotroceni), pornind cu lan┼úuri, r─ângi ┼či topoare c─âtre Dealul Mitropoliei, unde pe atunci era sediul Camerei Deputa┼úilor. Parlamentul era p─âzit, dar c├«nd minerii s-au apropiat, cordonul jandarmilor s-a desf─âcut l─âs├«ndu-i s─â treac─â. Minerii au intrat ├«n cl─âdirea Parlamentului, unde au fost ├«ns─â opri┼úi de Ion Ra┼úiu, care le-a spus cu mult curaj ┼či fermitate c─â n-au ce c─âuta acolo. Jandarmii ÔÇô s-a aflat ulterior ÔÇô primiser─â ordin s─â se dea la o parte. Comandantul acelui dispozitiv de ap─ârare era, dup─â cum a descoperit presa de atunci, un ofi┼úer pe nume Gheorghe Lupu. 

Opt ani mai t├«rziu, c├«nd la putere era CDR iar pre┼čedinte ÔÇô Emil Constantinescu, minerii se agitau din nou ┼či voiau s─â vin─â la Bucure┼čti. Trupe de jandarmi ┼či de lupt─âtori DIAS ┼či BAOLP fuseser─â trimise s─â-i opreasc─â ├«n defileul Jiului. Minerii au trecut ├«ns─â, ca prin minune, de toate barajele care ar fi trebuit s─â-i opreasc─â. Jandarmii se retr─âgeau de peste tot, f─âr─â nici o confruntare. Ministrul de Interne Gavril Dejeu a demisionat. Ulterior, for┼úele de ordine s-au regrupat la Coste┼čti, unde a avut loc celebra confruntare, ├«n urma c─âreia ├«ns─â nu erau semne c─â ├«naintarea minerilor putea fi oprit─â. Mai mul┼úi jurnali┼čti trimi┼či s─â relateze evenimentele de la fa┼úa locului l-au v─âzut seara pe comandantul for┼úelor de ordine, generalul Gheorghe Lupu, ├«mbr─âcat civil, refugiat ├«ntr-o cas─â particular─â, unde sorbea lini┼čtit dintr-un castron cu sup─â, aparent f─âr─â vreo grij─â de subordona┼úii lui cei cople┼či┼úi de mineri ┼či ├«mpr─â┼čtia┼úi ├«n dezordine. Ajuns deja general, fostul comandant al deta┼čamentului din fa┼úa Parlamentului a f─âcut exact acela┼či lucru pe care ├«l f─âcuse ┼či ├«n 1991. Cercetat pentru neglijen┼ú─â ├«n serviciu, pentru c─â ┼či-a abandonat hainele militare ┼či propriii solda┼úi, pentru general s-a dat solu┼úia ne├«nceperii urm─âririi penale. ├Änsu┼či Emil Constantinescu avea s─â afirme ulterior c─â interese oculte au f─âcut ca justi┼úia s─â nu ajung─â la o solu┼úie fireasc─â ├«n acest caz.  

*  *  *  

├Än octombrie 2002, c├«nd la putere era PSD, pre┼čedinte era Ion Iliescu ┼či premier Adrian N─âstase, na┼úionala de fotbal a Rom├óniei a jucat un meci oficial de calificare pentru Euro 2004, cu Norvegia. Meciul, disputat ├«n Ghencea, a fost pierdut de rom├óni cu 0 la 1. Terenul a sem─ânat cu o adev─ârat─â mocirl─â ÔÇô ceea ce a st├«rnit indignarea suporterilor ┼či reac┼úii foarte critice din partea comentatorilor. Prim-ministrul Adrian N─âstase a promis atunci c─â urm─âtorul meci acas─â al reprezentativei na┼úionale, va fi jucat ├«n condi┼úii mult mai bune, pe stadionul Na┼úional. Sarcina de a instala gazonul perfect, care s─â spele ru┼činea din octombrie, a fost atribuit─â firmei lui Adrian Opri┼čan, frate al pre┼čedintelui (PSD) Consiliului Jude┼úean Vrancea ÔÇô Marian Opri┼čan. ├Än ciuda suspiciunilor presei, premierul a dat asigur─âri, p├«n─â ├«n ultimul moment, c─â la ora ├«nceperii meciului cu Danemarca, din 29 martie 2003, gazonul va fi perfect. Dar deja povestea e cunoscut─â. ├Än ziua meciului, peste cincizeci de mii de spectatori ┼či milioane de telespectatori au avut surpriza (sau confirmarea) s─â vad─â, ├«n loc de gazonul promis, o suprafa┼ú─â de nisip pe care din loc ├«n loc crescuser─â ni┼čte sm├«rcuri de iarb─â. Rom├ónia a pierdut meciul cu 2 la 5 ┼či, totodat─â, ┼či calificarea la Campionatul European din Portugalia (nu neap─ârat din cauza terenului, cu care juc─âtorii rom├óni ┼či danezi s-au luptat deopotriv─â). Scandalul a fost imens. Victor Ponta, pe atunci ┼čeful corpului de control al premierului, a fost pus s─â cerceteze situa┼úia ┼či a descoperit c─â vinovat de starea terenului fusese Adrian Opri┼čan. 

Opt ani mai t├«rziu, ├«n 2011, c├«nd la putere era PDL ┼či pre┼čedinte ÔÇô Traian B─âsescu, s-a inaugurat ├«n Rom├ónia un stadion de fotbal, considerat a fi primul stadion modern de dup─â Revolu┼úie. Meciul inaugural, Rom├ónia-Fran┼úa, f─âcea parte din calific─ârile pentru Campionatul European din 2012. Rom├ónia a ob┼úinut un rezultat de egalitate 0-0 care a compromis ┼či ultima ┼čans─â de calificare. Peste cincizeci de mii de spectatori ┼či milioane de telespectatori au fost impresiona┼úi de noul stadion, dar gazonul s-a dovedit a fi un adev─ârat co┼čmar. Brazde ├«ntregi de iarb─â cu p─âm├«nt se desprindeau sub picioarele juc─âtorilor. Firma responsabil─â cu instalarea gazonului de pe noul stadion ÔÇô s-a aflat cu stupoare ÔÇô apar┼úinea aceluia┼či Adrian Opri┼čan, fratele aceluia┼či Marian Opri┼čan, reales ├«ntre timp ├«n aceea┼či func┼úie de pre┼čedinte al Consiliului Jude┼úean Vrancea.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.