Opt ani mai tîrziu

Publicat în Dilema Veche nr. 396 din 15-21 septembrie 2011
Adev─âratul rost al lucrurilor jpeg

├Än urm─â cu 20 de ani, la sf├«r┼čitul lunii septembrie 1991, c├«nd la putere era FSN ┼či pre┼čedinte ÔÇô Ion Iliescu, Bucure┼čtiul era invadat de mineri pentru a patra oar─â. La ceva mai mult de un an dup─â ce veniser─â s─â-i ÔÇ×pun─â la punctÔÇť pe reprezentan┼úii opozi┼úiei, oamenii lui Miron Cozma aveau o r─âfuial─â cu Guvernul Roman, care, chiar cu acea ocazie, a ┼či fost demis. La 26 septembrie, Miron Cozma ├«┼či anun┼úa ortacii c─â se pot ├«ntoarce acas─â pentru c─â revendic─ârile lor ar fi fost satisf─âcute. Totu┼či, ace┼čtia n-au renun┼úat la o ultim─â ac┼úiune (dup─â ce duseser─â adev─ârate lupte ├«n Pia┼úa Victoriei ┼či la Cotroceni), pornind cu lan┼úuri, r─ângi ┼či topoare c─âtre Dealul Mitropoliei, unde pe atunci era sediul Camerei Deputa┼úilor. Parlamentul era p─âzit, dar c├«nd minerii s-au apropiat, cordonul jandarmilor s-a desf─âcut l─âs├«ndu-i s─â treac─â. Minerii au intrat ├«n cl─âdirea Parlamentului, unde au fost ├«ns─â opri┼úi de Ion Ra┼úiu, care le-a spus cu mult curaj ┼či fermitate c─â n-au ce c─âuta acolo. Jandarmii ÔÇô s-a aflat ulterior ÔÇô primiser─â ordin s─â se dea la o parte. Comandantul acelui dispozitiv de ap─ârare era, dup─â cum a descoperit presa de atunci, un ofi┼úer pe nume Gheorghe Lupu. 

Opt ani mai t├«rziu, c├«nd la putere era CDR iar pre┼čedinte ÔÇô Emil Constantinescu, minerii se agitau din nou ┼či voiau s─â vin─â la Bucure┼čti. Trupe de jandarmi ┼či de lupt─âtori DIAS ┼či BAOLP fuseser─â trimise s─â-i opreasc─â ├«n defileul Jiului. Minerii au trecut ├«ns─â, ca prin minune, de toate barajele care ar fi trebuit s─â-i opreasc─â. Jandarmii se retr─âgeau de peste tot, f─âr─â nici o confruntare. Ministrul de Interne Gavril Dejeu a demisionat. Ulterior, for┼úele de ordine s-au regrupat la Coste┼čti, unde a avut loc celebra confruntare, ├«n urma c─âreia ├«ns─â nu erau semne c─â ├«naintarea minerilor putea fi oprit─â. Mai mul┼úi jurnali┼čti trimi┼či s─â relateze evenimentele de la fa┼úa locului l-au v─âzut seara pe comandantul for┼úelor de ordine, generalul Gheorghe Lupu, ├«mbr─âcat civil, refugiat ├«ntr-o cas─â particular─â, unde sorbea lini┼čtit dintr-un castron cu sup─â, aparent f─âr─â vreo grij─â de subordona┼úii lui cei cople┼či┼úi de mineri ┼či ├«mpr─â┼čtia┼úi ├«n dezordine. Ajuns deja general, fostul comandant al deta┼čamentului din fa┼úa Parlamentului a f─âcut exact acela┼či lucru pe care ├«l f─âcuse ┼či ├«n 1991. Cercetat pentru neglijen┼ú─â ├«n serviciu, pentru c─â ┼či-a abandonat hainele militare ┼či propriii solda┼úi, pentru general s-a dat solu┼úia ne├«nceperii urm─âririi penale. ├Änsu┼či Emil Constantinescu avea s─â afirme ulterior c─â interese oculte au f─âcut ca justi┼úia s─â nu ajung─â la o solu┼úie fireasc─â ├«n acest caz.  

*  *  *  

├Än octombrie 2002, c├«nd la putere era PSD, pre┼čedinte era Ion Iliescu ┼či premier Adrian N─âstase, na┼úionala de fotbal a Rom├óniei a jucat un meci oficial de calificare pentru Euro 2004, cu Norvegia. Meciul, disputat ├«n Ghencea, a fost pierdut de rom├óni cu 0 la 1. Terenul a sem─ânat cu o adev─ârat─â mocirl─â ÔÇô ceea ce a st├«rnit indignarea suporterilor ┼či reac┼úii foarte critice din partea comentatorilor. Prim-ministrul Adrian N─âstase a promis atunci c─â urm─âtorul meci acas─â al reprezentativei na┼úionale, va fi jucat ├«n condi┼úii mult mai bune, pe stadionul Na┼úional. Sarcina de a instala gazonul perfect, care s─â spele ru┼činea din octombrie, a fost atribuit─â firmei lui Adrian Opri┼čan, frate al pre┼čedintelui (PSD) Consiliului Jude┼úean Vrancea ÔÇô Marian Opri┼čan. ├Än ciuda suspiciunilor presei, premierul a dat asigur─âri, p├«n─â ├«n ultimul moment, c─â la ora ├«nceperii meciului cu Danemarca, din 29 martie 2003, gazonul va fi perfect. Dar deja povestea e cunoscut─â. ├Än ziua meciului, peste cincizeci de mii de spectatori ┼či milioane de telespectatori au avut surpriza (sau confirmarea) s─â vad─â, ├«n loc de gazonul promis, o suprafa┼ú─â de nisip pe care din loc ├«n loc crescuser─â ni┼čte sm├«rcuri de iarb─â. Rom├ónia a pierdut meciul cu 2 la 5 ┼či, totodat─â, ┼či calificarea la Campionatul European din Portugalia (nu neap─ârat din cauza terenului, cu care juc─âtorii rom├óni ┼či danezi s-au luptat deopotriv─â). Scandalul a fost imens. Victor Ponta, pe atunci ┼čeful corpului de control al premierului, a fost pus s─â cerceteze situa┼úia ┼či a descoperit c─â vinovat de starea terenului fusese Adrian Opri┼čan. 

Opt ani mai t├«rziu, ├«n 2011, c├«nd la putere era PDL ┼či pre┼čedinte ÔÇô Traian B─âsescu, s-a inaugurat ├«n Rom├ónia un stadion de fotbal, considerat a fi primul stadion modern de dup─â Revolu┼úie. Meciul inaugural, Rom├ónia-Fran┼úa, f─âcea parte din calific─ârile pentru Campionatul European din 2012. Rom├ónia a ob┼úinut un rezultat de egalitate 0-0 care a compromis ┼či ultima ┼čans─â de calificare. Peste cincizeci de mii de spectatori ┼či milioane de telespectatori au fost impresiona┼úi de noul stadion, dar gazonul s-a dovedit a fi un adev─ârat co┼čmar. Brazde ├«ntregi de iarb─â cu p─âm├«nt se desprindeau sub picioarele juc─âtorilor. Firma responsabil─â cu instalarea gazonului de pe noul stadion ÔÇô s-a aflat cu stupoare ÔÇô apar┼úinea aceluia┼či Adrian Opri┼čan, fratele aceluia┼či Marian Opri┼čan, reales ├«ntre timp ├«n aceea┼či func┼úie de pre┼čedinte al Consiliului Jude┼úean Vrancea.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.