Once Upon a Time in Romania

Publicat în Dilema Veche nr. 342 din 2 septembrie - 8 septembrie 2010
Răzbunări, patimi, resemnări jpeg

În vara lui 1990, am lucrat cu o echipă a Crucii Roşii Finlandeze. Mînaţi de entuziasmul descoperirii unei ţări care ieşise din ceţurile Balcanilor, printr-o revoluţie televizată, oamenii aceia au venit aici să dea o mînă de ajutor. Înainte de a călca pe pămîntul celor mai viteji şi mai drepţi dintre traci, finlandezii au făcut un curs intensiv de istorie a ţării pe care doreau să o ajute. Aşa au vrut ei. Să vină la noi cu lecţiile făcute. Aşa înţelegeau ei că se începe o treabă bună. După ce au parcurs, cu sufletul la gură, istoria veche şi medievală a viteazului nostru popor, au trecut la perioada contemporană. Şi s-au pus pe cercetat cam care puteau fi locurile în care aveam nevoie de un sprijin rapid. Pînă la urmă, au zis că spitalele şi casele de copii ar fi primele pe lista de intervenţie. Pe urmă, tot în mare viteză, s-au pus pe strîns fonduri pentru toată treaba asta. Au adunat de la donatori, în scurt timp, o sumă record, la care au mai contribuit guvernul lor şi Crucea Roşie din Finlanda. Tot purcoiul ăla de bani s-a cheltuit pe paturi, saltele de calitate, cele mai moderne sterilizatoare de la ora aia, echipament medical de primă necesitate pentru dispensare şi pentru sălile de operaţie din spitale. Au zis că nu se face să vină pe aici ca să pună într-o situaţie jenantă un popor mîndru şi viteaz, aducîndu-i haine, banane şi bomboane de ciocolată. S-au gîndit că felul lor de a ajuta aduce un pic de bine în partea asta de lume şi nu lezează cu nimic demnitatea noastră legendară. 

După ce şi-au făcut temeinic lecţiile, după ce au adunat grămada de bani şi au transformat-o în ajutoare, au ales nişte zone care li se păreau lor mai necăjite, din sudul patriei noastre şi, cu emoţia în gît, au călcat pe pămînt românesc. Au ajuns într-o reşedinţă de judeţ din Oltenia subcarpatică şi s-au apucat de treabă. Au închiriat pe perioadă lungă cîteva camere dintr-un hotel care aparţinuse partidului unic şi au făcut un cartier general cum văzusem doar la video, prin filmele americane. Pe urmă, s-au apucat de umblat pe la dispensare şi pe la spitale, în trei judeţe. Şi dă-i, nenică, toată ziua, cu sterilizatoare, paturi, saltele, echipament medical şi şedinţe de instruire cu ai noştri. Seara, evident, se mai stătea la o tacla cu un primar, cu un director de spital, cu un şef de direcţie sanitară sau cu doctorul de la dispensarul din sat. Nu de puţine ori, li se explica bieţilor finlandezi cît de pricepuţi sîntem, cît de mult mai tari decît ei eram noi, dar că nu putem să arătăm lumii treaba asta pentru că nu avem scule. Pe urmă, îi luau cu istoria, le reproşau finuţ că noi am apărat Europa de turci, că n-am frecat-o cîteva sute de ani construind catedrale, şi că ne-am sacrificat pentru creştinătate. Şi că, dacă ne enervăm, nici n-avem mare nevoie de ajutorul lor. Că mulţi dintre străinii care pretind că ne ajută sînt spioni interesaţi de uraniul de pe aici, de legendara maşină ARO şi de secretul buteliilor noastre de aragaz. Unii se apucau să le cînte cîte ceva din tezaurul folclorului nostru milenar, adăugînd, cît se poate de clar şi de apăsat, că aici e folclor, nu la ei, unde toate melodiile sună la fel şi n-au nici un chichirez. Finlandezii, cu calm şi cu zîmbetul pe buze, ascultau toate astea şi dădeau din cap în semn de încuviinţare. Treaba asta mă scotea din sărite şi, cînd rămîneam singuri, îi întrebam de ce suportau mojiciile alea, de ce nu le ziceau ceva de la obraz mitocanilor. Între ei, o soră medicală trecută de prima tinereţe, blondă, înaltă, osoasă, umblată prin toată Africa şi prin Asia, îmi spunea că e normal să se verse sacul cu frustrare. Că după ce am trecut prin atîţia ani de teroare, e firesc să fim aşa. Că toate astea or să treacă. Şi că, la un moment dat, o să ne dăm seama că e nevoie să facem ceva pentru noi, nu să fim asistaţi la nesfîrşit. Mai spunea că există o fază critică a binelui făcut cu forţa, că etapa asta se depăşeşte greu, dar că sîntem o naţie europeană, şi că ei cred sincer în revenirea noastră acolo unde ne e locul. 

Deşi plăteau sume mari pentru cazare, în camerele unde locuiau, la hotel, se făcea curăţenie de mîntuială. Aşa că finlandezii s-au apucat să-şi cureţe camerele de unii singuri. Într-o zi, blonda osoasă a dat patul la o parte, să măture sub el, şi s-a tăiat rău la picioare, în nişte cioburi care erau acolo de cînd lumea. A ajuns la urgenţă. În altă zi, dintr-o sală de sport, unde depozitaseră ajutoare pentru casele de copii, s-a furat mai mult de jumătate din ce căraseră acolo. La scurt timp, într-o vizită de verificare a felului în care se folosea echipamentul adus pentru dispensarele din sate, au descoperit, uluiţi, că unii făceau plăcinte şi pîine în sterilizatoarele de instrumente medicale. I-am întrebat dacă nu sînt disperaţi şi dacă nu le vine să-şi ia lumea-n cap, să plece acasă. De fiecare dată, finlandezii afişau un zîmbet amar şi luau totul de la capăt. Şi tot de fiecare dată spuneau că o să trecem peste faza asta, că trebuie să avem răbdare şi credinţă în ce facem. 

Au trecut douăzeci de ani de la povestea asta. E doar una din miile de poveşti asemănătoare petrecute pe aici. Chiar şi acum, dacă se mai găseşte vreun naiv care vrea să ne ajute cu ceva, întîi îl umilim un pic cu demnitatea noastră, după care îl certăm că ne crede sărmani. La pasul următor, luăm la bani mărunţi şi criticăm ajutorul pe care vrea să-l dea comunităţii în care trăim, explicîndu-i că, la noi, totul e complicat, nu aşa cum crede el. Pe urmă, îi facem o listă cu ce ne trebuie nouă pe acasă. Adică chestiile pe care trebuie să le cumpere de la el din ţară, data viitoare, cînd mai vine pe la noi.

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.