Once Upon a Time in Romania

Publicat în Dilema Veche nr. 342 din 2 septembrie - 8 septembrie 2010
Răzbunări, patimi, resemnări jpeg

În vara lui 1990, am lucrat cu o echipă a Crucii Roşii Finlandeze. Mînaţi de entuziasmul descoperirii unei ţări care ieşise din ceţurile Balcanilor, printr-o revoluţie televizată, oamenii aceia au venit aici să dea o mînă de ajutor. Înainte de a călca pe pămîntul celor mai viteji şi mai drepţi dintre traci, finlandezii au făcut un curs intensiv de istorie a ţării pe care doreau să o ajute. Aşa au vrut ei. Să vină la noi cu lecţiile făcute. Aşa înţelegeau ei că se începe o treabă bună. După ce au parcurs, cu sufletul la gură, istoria veche şi medievală a viteazului nostru popor, au trecut la perioada contemporană. Şi s-au pus pe cercetat cam care puteau fi locurile în care aveam nevoie de un sprijin rapid. Pînă la urmă, au zis că spitalele şi casele de copii ar fi primele pe lista de intervenţie. Pe urmă, tot în mare viteză, s-au pus pe strîns fonduri pentru toată treaba asta. Au adunat de la donatori, în scurt timp, o sumă record, la care au mai contribuit guvernul lor şi Crucea Roşie din Finlanda. Tot purcoiul ăla de bani s-a cheltuit pe paturi, saltele de calitate, cele mai moderne sterilizatoare de la ora aia, echipament medical de primă necesitate pentru dispensare şi pentru sălile de operaţie din spitale. Au zis că nu se face să vină pe aici ca să pună într-o situaţie jenantă un popor mîndru şi viteaz, aducîndu-i haine, banane şi bomboane de ciocolată. S-au gîndit că felul lor de a ajuta aduce un pic de bine în partea asta de lume şi nu lezează cu nimic demnitatea noastră legendară. 

După ce şi-au făcut temeinic lecţiile, după ce au adunat grămada de bani şi au transformat-o în ajutoare, au ales nişte zone care li se păreau lor mai necăjite, din sudul patriei noastre şi, cu emoţia în gît, au călcat pe pămînt românesc. Au ajuns într-o reşedinţă de judeţ din Oltenia subcarpatică şi s-au apucat de treabă. Au închiriat pe perioadă lungă cîteva camere dintr-un hotel care aparţinuse partidului unic şi au făcut un cartier general cum văzusem doar la video, prin filmele americane. Pe urmă, s-au apucat de umblat pe la dispensare şi pe la spitale, în trei judeţe. Şi dă-i, nenică, toată ziua, cu sterilizatoare, paturi, saltele, echipament medical şi şedinţe de instruire cu ai noştri. Seara, evident, se mai stătea la o tacla cu un primar, cu un director de spital, cu un şef de direcţie sanitară sau cu doctorul de la dispensarul din sat. Nu de puţine ori, li se explica bieţilor finlandezi cît de pricepuţi sîntem, cît de mult mai tari decît ei eram noi, dar că nu putem să arătăm lumii treaba asta pentru că nu avem scule. Pe urmă, îi luau cu istoria, le reproşau finuţ că noi am apărat Europa de turci, că n-am frecat-o cîteva sute de ani construind catedrale, şi că ne-am sacrificat pentru creştinătate. Şi că, dacă ne enervăm, nici n-avem mare nevoie de ajutorul lor. Că mulţi dintre străinii care pretind că ne ajută sînt spioni interesaţi de uraniul de pe aici, de legendara maşină ARO şi de secretul buteliilor noastre de aragaz. Unii se apucau să le cînte cîte ceva din tezaurul folclorului nostru milenar, adăugînd, cît se poate de clar şi de apăsat, că aici e folclor, nu la ei, unde toate melodiile sună la fel şi n-au nici un chichirez. Finlandezii, cu calm şi cu zîmbetul pe buze, ascultau toate astea şi dădeau din cap în semn de încuviinţare. Treaba asta mă scotea din sărite şi, cînd rămîneam singuri, îi întrebam de ce suportau mojiciile alea, de ce nu le ziceau ceva de la obraz mitocanilor. Între ei, o soră medicală trecută de prima tinereţe, blondă, înaltă, osoasă, umblată prin toată Africa şi prin Asia, îmi spunea că e normal să se verse sacul cu frustrare. Că după ce am trecut prin atîţia ani de teroare, e firesc să fim aşa. Că toate astea or să treacă. Şi că, la un moment dat, o să ne dăm seama că e nevoie să facem ceva pentru noi, nu să fim asistaţi la nesfîrşit. Mai spunea că există o fază critică a binelui făcut cu forţa, că etapa asta se depăşeşte greu, dar că sîntem o naţie europeană, şi că ei cred sincer în revenirea noastră acolo unde ne e locul. 

Deşi plăteau sume mari pentru cazare, în camerele unde locuiau, la hotel, se făcea curăţenie de mîntuială. Aşa că finlandezii s-au apucat să-şi cureţe camerele de unii singuri. Într-o zi, blonda osoasă a dat patul la o parte, să măture sub el, şi s-a tăiat rău la picioare, în nişte cioburi care erau acolo de cînd lumea. A ajuns la urgenţă. În altă zi, dintr-o sală de sport, unde depozitaseră ajutoare pentru casele de copii, s-a furat mai mult de jumătate din ce căraseră acolo. La scurt timp, într-o vizită de verificare a felului în care se folosea echipamentul adus pentru dispensarele din sate, au descoperit, uluiţi, că unii făceau plăcinte şi pîine în sterilizatoarele de instrumente medicale. I-am întrebat dacă nu sînt disperaţi şi dacă nu le vine să-şi ia lumea-n cap, să plece acasă. De fiecare dată, finlandezii afişau un zîmbet amar şi luau totul de la capăt. Şi tot de fiecare dată spuneau că o să trecem peste faza asta, că trebuie să avem răbdare şi credinţă în ce facem. 

Au trecut douăzeci de ani de la povestea asta. E doar una din miile de poveşti asemănătoare petrecute pe aici. Chiar şi acum, dacă se mai găseşte vreun naiv care vrea să ne ajute cu ceva, întîi îl umilim un pic cu demnitatea noastră, după care îl certăm că ne crede sărmani. La pasul următor, luăm la bani mărunţi şi criticăm ajutorul pe care vrea să-l dea comunităţii în care trăim, explicîndu-i că, la noi, totul e complicat, nu aşa cum crede el. Pe urmă, îi facem o listă cu ce ne trebuie nouă pe acasă. Adică chestiile pe care trebuie să le cumpere de la el din ţară, data viitoare, cînd mai vine pe la noi.

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?