O şansă ratată

Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Între şansele pe care le-am ratat în viaţa mea a fost şi aceea de a deveni, la începutul anilor ’90, consultant lingvistic la redactarea primei Constituţii postdecembriste a României. Lucrurile s-au petrecut cam aşa: trecusem pe la soţia mea, care lucra pe vremea aceea la Institutul de Lingvistică. Pe cînd ne pregăteam să plecăm împreună acasă a apărut secretara Institutului, cu o mină uşor panicată. Tocmai primise un telefon de la Senatul României, de la cabinetul domnului senator Iorgovan, prin care se solicita de urgenţă colaborarea unor specialişti în probleme de limbă la definitivarea Constituţiei. „De urgenţă“ însemna că era deja pregătită o maşină care să vină şi să i ducă pe colaboratori la locul faptei. În Institut mai erau însă, la ora aceea, în afară de secretară, doar doi oameni: soţia mea şi cu mine. Dana a fost de părere să fie lăsată chestiunea pe ziua următoare. Mie însă impacienţa celor care compuneau Constituţia mi-a stîrnit curiozitatea şi am propus să mergem împreună – puteam trece şi eu drept lingvist prin adopţiune, chiar dacă mă ocupam, ca şi acum, de literatură: aveam la rîndu-mi pregătire filologică şi, în plus, eram interesat, în acel timp, de problemele „limbii de lemn“, foarte în vogă în primii ani ai deceniului 10.

Într-o jumătate de oră eram primiţi de către un senator, militar de profesie, după cum ştiam din presă, care coordona munca de elaborare a Constituţiei. Ne întîmpină grav şi prevenitor şi ne prezintă mai întîi în amănunt cum decurg lucrările la legea fundamentală a ţării. Dosarele aşezate pe birou dinaintea noastră, cuprinzînd sute de propuneri de amendamente la fiecare articol în parte, amendamente la amendamente, rezoluţii, referate, expertize ş.a.m.d. schiţează un uriaş plan de campanie. Trecînd la chestiunea pentru care fuseserăm chemaţi, îmi dau seama că elaborarea era la fel de migăloasă nu doar în conținut, ci şi în privinţa formei de redactare. Domnul senator ne lămureşte importanţa acestui aspect. Constituţia, spune domnia-sa, va ajunge pe banca oricărui elev din România şi trebuie astfel redactată încît orice cetăţean să o poată citi şi înţelege fără dificultate cel puţin o sută, dacă nu două sute de ani de acum încolo (mă gîndesc, ascultîndu l, la cum se scria româneşte pe vremea lui Asachi şi a lui Heliade). Îl rugăm să ne arate, ceva mai concret, cam ce fel de dificultăţi de formulare s-au ivit pe parcurs. Domnul senator ne previne că s-au cerut deja numeroase expertize lingvistice într-o serie de aspecte neclare. De pildă, dacă se foloseşte „a“ numai la început, la început şi la sfîrşit sau de fiecare dată. Un exemplu lămureşte misterul: e vorba de articolul posesiv-genitival în enumerări de felul „în administrarea judeţelor, a oraşelor, a comunelor şi a satelor“. Din păcate, adaugă domnul senator, specialiştii referenţi se contrazic, aşa încît pînă acum nu s-a putut lua nici o decizie care să stabilească forma corectă. Explicaţia, însoţită de o notă de nerăbdare în glas, se încheie cu o privire întrebătoare.

Mă uit şi eu la Dana şi ea la mine. Ea spune că e o situaţie de „variaţie liberă“, ceea ce pare să sporească nota de nervozitate. Eu încerc să sugerez că oricum e bine, depinde numai de cum am vrea să sune: fără repetarea articolului e mai aproape de limba curentă, de elevii pe ale căror bănci ar urma să ajungă Constituţia, cu repetarea lui de fiecare dată e mai formal şi mai solemn, ca pentru cititorul din secolul XXII, cînd cine ştie cum va mai fi româna vorbită. Rămîne ca forul constituant să decidă ce variantă preferă. Domnul senator ne urmăreşte cu atenţia tot mai încordată şi, cînd se aşterne tăcerea, întreabă: „Şi cum e corect?“

Am tot ezitat să pun pe hîrtie a­ceastă povestioară. Mă gîndeam mereu cum vor clătina din cap, unii de la dreapta la stînga, iar alţii de la stînga la dreapta, lingviştii care s ar întîmpla să o citească. Poate unii dintre ei se numără printre experţii care şi-au dat avizul asupra formei de redactare a Constituţiei. Noi, Dana şi cu mine, ne-am uitat discret la ceas – trecuseră vreo două ore – şi am tranşat problema rugîndu-l pe domnul senator să ne dea textul acasă, unde să-l putem parcurge pe îndelete şi să revenim cu propuneri scrise de îmbunătăţire. Nu am mai revenit la Senat. Eu, unul, am avut o scurtă tentativă de lectură filologică a textului. Mi-am dat seama că îmi lipseşte „tăria opiniunilor“ în materie de corectitudine şi am abandonat. Spre ruşinea mea, constat că nu am în casă nici varianta intermediară a Constituţiei primită de la domnul senator şi nici pe cea definitivă, ca să văd ce s a întîmplat cu „a“.

Între timp, bănuiesc că bună parte dintre dilemele lingvistice iscate de redactarea legii fundamentale se vor fi spulberat prin elaborarea, de către cei în drept să o facă, a DOOM-ului. Iar la Litere am avut ani de zile cap de afiș în lista opționalelor de succes un curs intitulat „Noutăți în DOOM.“

Peste cîţiva ani de la tentativa de consultanță constituțională am primit propunerea de a adera la Comisia de Apărare a Limbii Române, patronată de Academie. M-am simţit onorat, neputîndu-mi opri totuşi gîndul: de cine ar fi urmat să apăr limba română? De cei care o vorbesc, pesemne. Invitaţia a fost însă uitată, ca şi referatul promis odinioară. O altă şansă ratată. 

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne