O retoric─â dificil─â

Publicat în Dilema Veche nr. 806 din 1-7 august 2019
Iconofobie jpeg

├Äntrebarea mea inaugural─â va ╚Öoca, f─âr─â ├«ndoial─â. R─âspunsul totu╚Öi face parte din via╚Ť─â, a╚Öa ├«nc├«t trebuie s─â ├«ncerc─âm s─â fim mai pu╚Ťin sensibili la unele ÔÇ×sonorit─â╚ŤiÔÇť. Ce este ura? Conform dic╚Ťionarelor explicative, ura e un sentiment de dezgust manifestat de un ins oarecare fa╚Ť─â de oameni (inclusiv fa╚Ť─â de sine), animale, lucruri, situa╚Ťii sau idei. O defini╚Ťie simpl─â ╚Öi la ├«ndem├«n─â, ve╚Ťi zice. Tr─âim cu to╚Ťii ÔÇô nu-i a╚Öa? ÔÇô, m─âcar din c├«nd ├«n c├«nd, o astfel de emo╚Ťie. De ce apare ├«ns─â ea? Aici r─âspunsul pare pu╚Ťin mai complicat. Freud a ├«ncercat unul ├«n celebra lui Introducere ├«n psihanaliz─â. Ura se ive╚Öte, dup─â psihiatrul vienez, ├«n impulsul (subliminal, se ├«n╚Ťelege) al cuiva de a distruge sursa propriei nefericiri p─âm├«nte╚Öti, oricum se va fi manifest├«nd aceasta ÔÇô ├«n mod concret, material sau abstract, imaterial. Psihologii moderni s├«nt ceva mai nuan╚Ťa╚Ťi: tind s─â cread─â c─â ura nu este neap─ârat motivat─â, ci ╚Ťine de firea unui individ. Cu alte cuvinte, te na╚Öti cu o predispozi╚Ťie de a ur├«, cum, la fel de bine, te po╚Ťi na╚Öte cu una de a iubi. Ura ar fi a╚Öadar un dat, ceea ce ÔÇô foarte interesant! ÔÇô l-ar putea disculpa, ├«n consecin╚Ť─â, moral vorbind, pe cel ├«nrobit psihologic de ea. Contra naturii nu ai cum s─â lup╚Ťi, sugereaz─â ├«nv─â╚Ť─âturile din b─âtr├«ni. ├Än ce m─â prive╚Öte, am crezut mult─â vreme asta ╚Öi, de aceea, c├«nd ├«n-t├«lneam ├«ncr├«ncena╚Ťi congenitali, le ofeream, ├«n forul meu interior, circumstan╚Ťe atenuante. Nu era vina lor, a╚Öa veniser─â pe lume. Credeam ├«n actul gratuit al lui Andr├ę Gide. Adic─â po╚Ťi dori ╚Öi chiar po╚Ťi face r─âul (altuia, celorlal╚Ťi, tuturor), nu pentru c─â vrei s─â r─âzbuni r─âul indus ╚Ťie c├«ndva (ÔÇ×r─âuÔÇť, de altfel, inexistent), ci pentru c─â a╚Öa este natura ta profund─â ÔÇô malign─â ÔÇô ╚Öi te supui necondi╚Ťionat ei, ÔÇ×ilustr├«ndu-teÔÇť, ÔÇ×eviden╚Ťiindu-teÔÇť plenar.

Citind, ├«n tinere╚Ťe, Othello al lui Shakespeare, am realizat c─â aceast─â crea╚Ťie extraordinar─â e mai mult despre ur─â dec├«t despre gelozie (a╚Öa cum se crede ├«ndeob╚Öte). Despre ura lui Iago, tic─âlosul din umbr─â. Interpretarea romanticului englez Samuel Taylor Coleridge anticipeaz─â no╚Ťiunea ÔÇ×actului gratuitÔÇť gidean. Observ─â poetul c─â Shakespeare a personificat, ├«n Iago, principiul malignit─â╚Ťii f─âr─â motiv (the motiveless evil). Diabolicul personaj ur─â╚Öte alteritatea, deoarece a╚Öa a fost construit ÔÇô r─âu. Este, prin urmare, un nemernic n─âscut, nu f─âcut. Indirect, Coleridge vede ├«n gestul de ur─â un simptom al eredit─â╚Ťii bolnave ╚Öi nicidecum o patologie emo╚Ťional─â temporar─â, cauzat─â de elemente reperabile. Frumos ╚Öi, totodat─â, generos, ├«ntruc├«t ura r─âm├«ne ÔÇ×scuzabil─âÔÇť. Am ├«ns─â un obicei prost: recitesc frecvent textele care m-au impresionat de-a lungul vremii. Am procedat identic ╚Öi cu Othello. La maturitate, de data aceasta. Dumnezeule, ce surpriz─â! Un ├«ntreg univers hermeneutic s-a r─âsturnat ├«n capul meu atunci. Am crezut c─â p─âtrunsesem ├«ntr-un spa╚Ťiu necunoscut, cu des─âv├«r╚Öire extraterestru, ce fusese mereu l├«ng─â mine, iar eu nu-l remarcasem totu╚Öi. P─âi, Iago ├«╚Öi expune clar motivul urii sale pentru generalul maur ├«nc─â de la debutul piesei, ├«n dialogul revelator cu amicul Roderigo! De╚Öi ├«i cunoa╚Öte calit─â╚Ťile militare excep╚Ťionale (au fost camarazi de r─âzboi ├«n Cipru), Othello nu-l alege, inexplicabil, pe Iago pentru func╚Ťia de ÔÇ×locotenentÔÇť (un fel de aghiotant), prefer├«ndu-l pe Cassio, doar un ÔÇ×teoreticianÔÇť al confrunt─ârilor armate, lipsit de experien╚Ťa luptei propriu-zise.

Bine, ve╚Ťi spune, are un ÔÇ×motivÔÇť vene╚Ťianul, dar tot ceea ce orchestreaz─â el ulterior (farsa adulterului Desdemonei, terminat─â cu moartea femeii ╚Öi sinuciderea generalului) se arat─â a fi de o r─âutate mult peste conota╚Ťiile nemul╚Ťumirii personale de a nu fi devenit ÔÇ×locotenentÔÇť. Nu chiar, voi replica, lu├«ndu-l ├«n ajutor pe Socrate, cel din Dialogurile ╚Öi din Republica lui Platon. Constat─â, ├«n Fedru, ÔÇ×maieuticianulÔÇť (idee reluat─â ╚Öi ├«n Republica) faptul c─â, ├«n psihicul nostru, exist─â o component─â (instinctual─â) extrem de puternic─â, egal─â ├«n pondere cu ra╚Ťiunea, pasiunea ╚Ö.a.m.d. Ne referim la thymos (thumos, thymo), un impuls descriptibil ca o acut─â nevoie de recunoa╚Ötere. Dup─â Socrate, ├«n interiorul societ─â╚Ťii umane, cet─â╚Ťeanul are nevoie de recunoa╚Öterea celorlal╚Ťi la fel de mult precum de aer. F─âr─â ea sucomb─â. Cel mai des ├«n ur─â, bine├«n╚Ťeles. Fa╚Ť─â de sine, dar, deopotriv─â, ╚Öi fa╚Ť─â de semeni. Astfel, ura nu poate fi niciodat─â nemotivat─â, fiindc─â reflect─â ad├«ncimile vie╚Ťii individuale (unde thymos-ul poate fi ireparabil traumatizat), ├«ns─â, deopotriv─â, ╚Öi pe cele ale unei comunit─â╚Ťi omene╚Öti dintr-un anumit stadiu al evolu╚Ťiei sale (stadiu, cu certitudine, defectuos ├«n gestionarea recunoa╚Öterii indivizilor). Inevitabil, nu-mi pot reprima glisarea c─âtre decorul actual al mentalitarului rom├ónesc, sesiz├«nd escaladarea st─ârii de ur─â la nivel na╚Ťional. S-a inventat ╚Öi un nou cuv├«nt ├«n limba rom├ón─â ÔÇô heit─âreal─â (pesemne, de la englezescul hate, hatred ÔÇô ur─â) ÔÇô, folosit cu voluptate de compatrio╚Ťi ├«n definirea ╚Öican─ârilor de toate tipurile (transformate, pare-se, ├«n mod de via╚Ť─â).

Ne complacem ├«n dezgust precum ├«ntr-o a doua natur─â. S─â fie oare aici ceva mai subtil, legat de degradarea thymos-ului colectiv? 

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Fa-cultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: romanul Scriptor sau Cartea transform─ârilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.