O maladie autohton─â

Publicat în Dilema Veche nr. 463 din 27 decembrie 2012 - 3 ianuarie 2013
O povestire cu tîlc jpeg

Nemul┼úumirea ┼či ├«ntreaga simptomatologie aferent─â ei au devenit, ├«n ultimele decenii, o chestiune de stilistic─â a comunit─â┼úii noastre. Toat─â lumea e nemul┼úumit─â de toat─â lumea aici, totul ni se pare nou─â, rom├ónilor, viciat ┼či corupt. Nimic nu scap─â, ├«n spa┼úiul carpato-danubian, defectului, imperfec┼úiunii, incongruen┼úei fatale. S├«nt, m─ârturisesc, din ce ├«n ce mai nelini┼čtit ├«n preajma nemul┼úumi┼úilor b─â┼čtina┼či. Nu reu┼če┼čti s─â ai un dialog ra┼úional cu indivizii din aceast─â categorie, ├«ntruc├«t deturneaz─â comunicarea, intr├«nd ├«ntr-un monolog negativist, fie pl├«ng─âcios ÔÇô autocomp─âtimitor ÔÇô, fie revoltat ÔÇô de repudiere a alterit─â┼úii. Admit, pe de alt─â parte, f─âr─â rezerve, c─â Rom├ónia ofer─â (multiple) motive (legitime) de dezam─âgire. Dac─â ┼úi-ai pune mintea, ai g─âsi aici, cu siguran┼ú─â, situa┼úii corijabile la tot pasul. Totu┼či, ├«n nemul┼úumirea b─â┼čtina┼č─â, intervine, repet, ┼či o component─â stilistic─â. Noi nu protest─âm, dec├«t foarte pu┼úin, ÔÇ×la obiectÔÇť, adic─â pe ÔÇ×studii de cazÔÇť, perfectibile ├«n mod concret, pe termen scurt sau lung, ├«n urma evalu─ârilor juste ┼či responsabile. Protestul ÔÇô str├«mbatul din nas ÔÇô pare s─â fi ajuns, ├«n cazul nostru, deopotriv─â modus vivendi ┼či modus operandi. S├«ntem consterna┼úi ├«n sine, f─âr─â necesara raportare la un referent real, palpabil. Ne ar─ât─âm iritarea gestual, ca parte dintr-un ritual comportamental natural. Rom├ónii se pl├«ng din automatism, din obliga┼úie, din convenien┼ú─â social─â. Am chiar b─ânuiala c─â a nu-┼úi manifesta, pe plai mioritic, nemul┼úumirea ÔÇô fie ┼či ├«n interiorul celui mai banal schimb de replici ÔÇô ar putea fi interpretat drept un grav act de impolite┼úe. A┼čadar, cu un pic de imagina┼úie, a┼č ├«ndr─âzni s─â constat c─â, m─âcar uneori, ne pl├«ngem (┼či) din curtoazie pentru interlocutor.

Se ├«n┼úelege de aceea c─â nemul┼úumirea ridicat─â la rang de ÔÇ×stil colectivÔÇť produce anumite reflexe de conduit─â, un anumit facies ┼či o anumit─â tonalitate a vocii. Dac─â primele dou─â pot fi u┼čor sesizate la o simpl─â plimbare printre compatrio┼úi, ultima cere o oarecare aten┼úie auditiv─â. ├Äncerca┼úi s─â asculta┼úi, cu aten┼úie, felul cum decurge un dialog (obi┼čnuit) dintre doi ÔÇ×nemul┼úumi┼úiÔÇť ai prezentului, ┼či ve┼úi percepe, negre┼čit, o monotonie sonor─â de fundal. Glasurile ÔÇô indiferent de subiectul conversa┼úiei ÔÇô ├«┼či las─â libere unele modula┼úii pe palierul discret al mesajului vocal, pe care americanii ├«l numesc background, modula┼úii asem─ân─âtoare cu un huruit constant, egal ├«n intensitate. Nu am dubii, sunetul respectiv ilustreaz─â specificitatea unei m├«r├«ieli. Consternarea din noi ÔÇô aceast─â dimensiune, de acum, a personalit─â┼úii rom├óne┼čti de grup ÔÇô iese la suprafa┼ú─â ne├«ncetat, prin stranii semnale sonore. Cuvintele spun ceva, dar ÔÇ×muzicaÔÇť spart─â, defazat─â, din spatele lor puncteaz─â o cu totul alt─â ÔÇ×povesteÔÇť, ÔÇ×povesteaÔÇť irit─ârii na┼úionale ÔÇô o ÔÇ×nara┼úiuneÔÇť ie┼čit─â din spa┼úiul textual propriu-zis ┼či intrat─â ├«n fibra mentalist─â de profunzime, ├«n ├«nsu┼či ADN-ul comunitar. M├«r├«iala constituie, ca atare, un exerci┼úiu existen┼úial, o form─â irepresibil─â de a┼čezare ├«n lume ┼či, mai restr├«ns, ├«n societate. Dac─â nu protestez, nu apar┼úin sistemului ┼či ÔÇô pe firul inevitabil al logicii contextuale ÔÇô dac─â nu m├«r├«i, practic, nu exist. A┼č evita plonjonul ├«n fine┼úuri ontologice, ├«ns─â nu-mi pot reprima o remarc─â benign─â: la rom├ónul postmodernit─â┼úii, m├«r├«iala ├«ncepe s─â func┼úioneze ca una dintre principalele ra┼úiuni ale fiin┼ú─ârii.

Dificultatea vine din faptul c─â substratul protestatar ireductibil al mentalit─â┼úii sale ├«l face pe m├«r├«iac refractar la orice propunere de solu┼úionare a impasului, a antagonismului din care, prezumtiv, prin natura refuzului lui permanent, l-ai b─ânui c─â dore┼čte s─â ias─â. Aceast─â tipologie (c├«nd pl├«ng─âcioas─â ÔÇô cum ziceam ÔÇô c├«nd rebel─â, dar, constant, ÔÇ×m├«r├«itoareÔÇť) pare ostil─â ideii de progres, de rezolvare onest─â a unui blocaj. M├«r├«iacul respinge orice umbr─â de efort optimist. Vede pretutindeni comploturi, tr─âdare, rea-voin┼ú─â, incompeten┼ú─â ┼či tic─âlo┼čie, f─âr─â a fi totu┼či mizantrop. Cel din urm─â poate dezvolta, ├«n ciuda aparen┼úelor, un anumit tip de resemnare, o filozofie superioar─â, a ne├«ncrederii ├«n umanitate, care, paradoxal, ├«i asigur─â ÔÇô lui, ca persoan─â ÔÇô un grad mai mare ori mai mic de senin─âtate. M├«r├«iacul, dimpotriv─â, r─âm├«ne captiv ├«n ├«ncr├«ncenare, e┼čueaz─â ├«n nemul┼úumire precum ├«ntr-un labirint de unde nu mai exist─â sc─âpare. C─âut─âtura sa este ├«ntunecat─â, fa┼úa ÔÇô ridat─â de repro┼č, iar buzele ÔÇô ├«mpietrite ├«n expresia singular─â a obiec┼úiei abstracte, f─âr─â motiv vizibil. Bl├«nde┼úea ├«n rela┼úiile cu el nu te salveaz─â. Suspecteaz─â atitudinea gentil─â de interes meschin. Vorba bun─â, nici at├«t. Te crede sicofant ┼či te catalogheaz─â, prin reduc┼úie absolut─â, drept ins f─âr─â caracter. Dac─â ├«i dai dreptate, de complezen┼ú─â, ri┼čti s─â te contrazic─â abrupt, contrazic├«ndu-se, ├«n fond, pe sine ├«nsu┼či. Astfel de inconsecven┼úe nu ├«l deranjeaz─â ├«ns─â, pentru c─â nu ra┼úionalitatea primeaz─â ├«n cazul s─âu, ci, desigur, starea de spirit revoltat─â (ce se alimenteaz─â cu contradic┼úii, indiferent de nerezonabilitatea lor). Oferindu-i marea cu sarea, f─âc├«ndu-l st─âp├«nul lumii, nu vei reu┼či dec├«t s─â-l ├«nr─âie┼čti ┼či mai tare. Frustrarea m├«r├«iacului e intrinsec─â, nu ┼úine de factorii universului extern (realiz├«nd aceasta, observ├«nd, prin urmare, c─â satisfacerea tuturor aspira┼úiilor virtuale nu-i lini┼čte┼čte agita┼úia personal─â, va deveni ┼či mai agresiv, cu b─ânuiala de a fi fost pus ├«n fa┼úa unei asemenea epifanii din mi┼čeleasc─â premeditare!). ├Än interac┼úiunea cu men┼úionatul ipochimen, nu ai dec├«t o ┼čans─â: s─â ├«ncepi s─â scr├«┼čne┼čti, la r├«ndu-┼úi, din din┼úi. Pe lungimea de und─â a m├«r├«ielii simultane, conversa┼úia va p─ârea s─â se ├«nchege.

Codrin Liviu Cu┼úitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Ia┼či (Catedra de Englez─â). Cea mai recent─â carte publicat─â: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.