O limb─â nou─â: framericana

Publicat în Dilema Veche nr. 468 din 31 ianuarie - 6 februarie 2013
O povestire cu tîlc jpeg

Este cunoscut─â alerta francez─â din ultima sut─â de ani, generat─â de a┼ča-zisa ÔÇ×invazieÔÇť a americanismelor ├«n limbile ┼či culturile Europei. Rezultatul l-a constituit o interven┼úie juridic─â a guvernelor Fran┼úei ├«n lexicul uzual, menit─â s─â ÔÇ×protejezeÔÇť na┼úiunea de ÔÇ×contaminareaÔÇť cu ÔÇ×virusulÔÇť angliciz─ârii. ├Än 1986, pre┼čedintele francez ├«n exerci┼úiu, Fran├žois Mitterrand, a declarat c─â ÔÇ×Fran┼úa se afl─â ├«n r─âzboi deschis cu anglo-saxona.ÔÇť Statisticile istorice ├«i confirmau din plin observa┼úia. Din 1911 func┼úiona o Lege (francez─â) ├«mpotriva adopt─ârii termenilor str─âini ├«n limb─â, iar ├«n 1970 fusese ├«nfiin┼úat─â o Comisie a Terminologiilor, care controla draconic ├«mprumuturile lingvistice (repudiindu-le). ├Än 1975, se elaboreaz─â o lege de stat numit─â Men┼úinerea Purit─â┼úii Limbii Franceze, conform c─âreia preluarea ÔÇ×englezismelorÔÇť trebuie pedepsit─â cu amenzi ustur─âtoare. Apoteotic, ├«n 1984, Fran┼úa creeaz─â Comisariatul General al Limbii Franceze, care introduce sanc┼úiuni severe pentru pres─â ┼či diverse institu┼úii publice predispuse la ÔÇ×anglicizareÔÇť. De asemenea, Academia Francez─â ├«ntocme┼čte anual liste de cuvinte interzise uzului ┼čcolar, iar anumite regulamente de ordine interioar─â nu permit radioului ┼či televiziunilor difuzarea emisiunilor/spectacolelor/filmelor de produc┼úie american─â ├«ntr-un procent mai mare de 40%. Nu ├«mi propun s─â revin acum asupra comediei lingvistice franceze, p├«n─â la un punct singulare ├«n lume, ci am vrut numai s─â v─â re├«mprosp─âtez memoria ├«n leg─âtur─â cu un fenomen ce are pu┼úine explica┼úii ra┼úionale.

Mai interesant mi se pare faptul c─â exist─â un revers al medaliei ÔÇô la fel de curios ┼či enigmatic ÔÇô, reprezentat de fascina┼úia extraordinar─â a americanilor pentru b─âtr├«na civiliza┼úie francez─â. Chiar dac─â, ├«n ultimele decenii, pe fondul unei ostilit─â┼úi tot mai v─âdite a Fran┼úei fa┼ú─â de Statele Unite, rela┼úiile politice s-au mai r─âcit, la nivelul omului obi┼čnuit e ├«n America un mare interes pentru urma┼čii normanzilor medievali, interes ├«nv─âluit ├«ntr-o cald─â ┼či nedisimulat─â simpatie. Americanii s├«nt renumi┼úi pentru ÔÇ×ignoran┼úaÔÇť lor geografic─â ┼či istoric─â ┼či, cu prec─âdere, pentru indiferen┼úa cu care ├«┼či asum─â aceast─â, s─â zicem, ÔÇ×anomalieÔÇť identitar─â. Ei nu au dec├«t cuno┼čtin┼úe sumare despre na┼úiunile cu care, volens nolens, au intrat ├«n contact istoric, ┼či par s─â nu fie deranja┼úi semnificativ de situa┼úie. ├Äi ┼čtiu pe nem┼úi, pe japonezi ┼či pe ru┼či ca fo┼čti inamici ┼či poten┼úiali competitori, au o idee despre englezi ca ÔÇ×fra┼úii lor de peste AtlanticÔÇť, ├«i supravegheaz─â discret pe cubanezi, ascult─â pove┼čtile italienilor cu Al Capone ┼či, mai nou, au ├«nv─â┼úat s─â-i disting─â pe arabi de restul lumii. ├Än privin┼úa celorlalte personaje ale mapamondului, ÔÇ×cuno┼čtin┼úele generaleÔÇť ale americanilor pot deveni, la o inspec┼úie ceva mai riguroas─â, eufemistic spus, ÔÇ×problematiceÔÇť. Nu acela┼či este ├«ns─â, m─âcar ├«n inten┼úie, statutul francezilor. Pe scurt, pentru americani, ÔÇ×coco┼čii galiciÔÇť s├«nt depozitarii unei culturi autentice, subtile ┼či fermec─âtoare. ├Än imaginarul Lumii Noi, termenul ÔÇ×sofisticatÔÇť func┼úioneaz─â ca echivalent al lexemului ÔÇ×francezÔÇť. Rafinamentul ├«nsu┼či s-a n─âscut, ├«n mintea yankeului elitist ┼či mediu, ├«n patria vinurilor nobile ┼či a br├«nzei muceg─âite.

Litera┼úii de peste Ocean ├«i citeaz─â, plini de respect, pe confra┼úii lor francezi, d├«nd astfel ÔÇ×greutateÔÇť propriilor idei. Studen┼úii viseaz─â s─â ├«nve┼úe la Sorbona, nu pentru c─â nu ar avea excelente Universit─â┼úi acas─â, ci pentru a fi de bon ton. Iubi┼úii vor s─â se c─âs─âtoreasc─â ├«n Paris, neg─âsind nimic mai romantic dec├«t La Tour Eiffel. Buc─âtarii americani aspir─â s─â studieze doar ┼čcoala francez─â de g─âtit, cuvinte precum chef, cuisine, hors dÔÇÖoeuvre, coq au vin ori cordon bleu fiind pentru ei sacre. Femeile din SUA poart─â adesea nume franceze (Marie, Lysette, Lynette, Juliette, Jeanne, Anne, Simone ┼č.a.m.d.), ca semn de elegan┼ú─â ┼či distinc┼úie. Hotelurile mari folosesc franceza ca limba ÔÇ×a douaÔÇť, pentru a colora, u┼čor snob, oferta turistic─â. O singur─â problem─â apare aici. ├Än ciuda fascina┼úiei lor oneste pentru Fran┼úa, americanii ├«nva┼ú─â incredibil de greu limba francez─â, iar atunci c├«nd o ├«nva┼ú─â, nu reu┼česc s─â nu o poceasc─â iremediabil. Am fost uimit s─â observ ├«n America distorsiuni tenebroase ale muzicalei limbi franceze, ┼či nu m─â g├«ndesc la clasicele de acum cherchez la femme (expresie pronun┼úat─â de americani ÔÇ×cerce la femÔÇť) ori d├ęj├á vu (articulat─â de yankei, gra┼úios, drept ÔÇ×dejavuÔÇť). Nu m─â g├«ndesc nici m─âcar la amuzantele ÔÇ×americaniz─âriÔÇť ale unor vechi denumiri fran┼úuze┼čti. Am auzit peste Ocean lucruri mult mai grave, ce ar putea fi catalogate ca fiind parte dintr-o nou─â limb─â ÔÇô postmodern─â, postindustrial─â etc. ÔÇô, cu numele stru┼úoc─âmilesc de ÔÇ×framerican─âÔÇť.

De pild─â, un profesor universitar de teorie critic─â ├«i zicea lui Georges Bataille ÔÇô ÔÇ×Giorgi BatalÔÇť, f─âc├«ndu-m─â, instantaneu, s─â m─â g├«ndesc la berbecu┼úii no┼čtri b─â┼čtina┼či, ├«nc─â neini┼úia┼úi ├«n misterele zeului Amor. Lui Georges Poulet ├«i spunea, pur ┼či simplu, ÔÇ×Giorgi PulitÔÇť, nemaif─âc├«ndu-m─â s─â m─â g├«ndesc la nimic, dintr-o elementar─â ┼či inevitabil─â pudoare. Recent, am dat ÔÇô pe MGM ÔÇô peste un film mai vechi, cu Jodie Foster, unde un grup de copii c├«nta, cu entuziasm, veselul c├«ntecel francez ÔÇ×Fr├Ęre Jacques, Fr├Ęre Jacques / Dormez-vous, dormez-vous? / Sonnez les matines, sonnez les matines / Ding, dang, dong / Ding, dang, dong.ÔÇť Am ascultat cu mare aten┼úie, urechea nu m-a ├«n┼čelat. ├Än varianta american─â, c├«ntecul devenise: ÔÇ×Frer─â Geck─â, frer─â Geck─â / Domi-bu, domi-bu? / Song─â le mating─â, song─â le mating─â / Ding─â, dong, / Ding─â, dong.ÔÇť Prin urmare, dragii mei americani, de┼či nu voi ├«nceta niciodat─â s─â v─â iubesc enorm, nu m─â pot ab┼úine s─â nu v─â ├«ntreb, uneori, prietene┼čte: Domi-bu?

Codrin Liviu Cu┼úitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Ia┼či (Catedra de Englez─â). Cea mai recent─â carte publicat─â: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.