O lecţie despre mondializare la Tîrgul Ţăranului

Publicat în Dilema Veche nr. 267 din 27 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Avem şi poze... În faţa acestei "probe" irefutabile mă întreb, deodată, ce importanţă are, de fapt, acest lucru altminteri de bun-simţ? Sîntem într-un tîrg, unde nişte ţărani îşi vînd marfa, evident produsă de ei, că d’aia sînt ţărani. Las’ că ştim noi! " parcă o aud pe doamna sceptică. Şi realizez că are dreptate: cîţi "ţărani" nu vînd în prezent "roşii turceşti" venite Dumnezeu ştie de unde şi cîte dintre produsele pe care le cumpărăm în mod curent mai au un "chip"? Poate că asta caută cumpărătorii într-un astfel de tîrg de "produse tradiţionale": un soi de comerţ cu faţă umană... Mă aşez la o ciorbă şi merg mai departe pe firul acestui gînd. Am sentimentul clar că e ceva mai mult în el. Îmi aduc aminte brusc de expresia genială a lui Claude Fishler: obiect comestibil neidentificat. Trăim, de fapt, printre (şi cu!) astfel de OZN-uri alimentare, fără trecut şi fără provenienţă, despre care, cu cît sînt mai strict controlate în ceea ce priveşte "trasabilitatea", cu atît ştim mai puţin cine şi ce se află în spatele lor. Sînt la fel de anonime ca un funcţionar public corect în spatele ghişeului său: nu ştii cine e şi nu te interesează dacă mîine o să fie un altul, cîtă vreme "serviciul" rămîne mereu acelaşi. Raţionalitatea birocratică a modernităţii a ajuns şi în farfuria fiecăruia dintre noi! Implicaţiile nu sînt de neglijat. "Spune-mi ce mănînci ca să-ţi spun cine eşti!" " afirma Brian de Savarin, cu mult timp în urmă. Claude Fischler porneşte de la această constatare devenită banală, pentru a o aduce la zi: "a încorpora un aliment înseamnă, atît în plan real cît şi imaginar, să încorporezi totalitatea sau o parte a proprietăţilor sale: devenim ceea ce mîncăm. Din acest principiu al construcţiei mîncătorului prin alimentul mîncat se poate deduce necesitatea vitală de a identifica alimentele. Or, dacă nu ştim ceea ce mîncăm, nu devine oare dificil nu numai să ştim ceea ce vom deveni, dar şi ceea ce sîntem?". Dacă adăugăm la aceasta faptul că omul este un omnivor care se hrăneşte cu alimente şi imaginar, problema devine de-a dreptul ontologică! Întorcîndu-mă la Tîrgul Ţăranului, mă uit cu alţi ochi la publicul care se plimbă printre tarabe: oare ce i-a făcut să vină aici, ce-i mînă pe ei în luptă? Doar nevoile casnice curente? Mulţi aşa ar răspunde, probabil, la o primă întrebare. La o a doua, ar adăuga, probabil, o serie de fantasme personale legate de copilărie, bunici, satul-idee etc. Sînt explicaţii de simţ comun, dar antropologia " ne spune Michael Herzfeld " începe acolo unde se opreşte simţul comun. Întrebarea trebuie deci reformulată: de ce această cerinţă de produse tradiţionale/locale aflată în creştere exponenţială? Sau, în termeni mai economici, de ce a devenit tradiţia valoare adăugată? Tradiţiile nu sînt un mesaj dinspre trecut, ci o căutare dinspre prezent " afirma Jean Pouillon în urmă cu peste treizeci de ani. Răspunsul trebuie căutat aşadar în prezent. Cărei nevoi a societăţilor postmoderne îi corespunde deci această goană după produse tradiţionale şi locale? Această nevoie crescîndă trebuie pusă în legătură cu "fluiditatea" cadrelor spaţio-temporale ale identităţii omului societăţilor post-industriale/moderne " ne sugerează nenumăraţi specialişti. Societăţile (post)industriale "asociază consubstanţial creşterea, raţionalitatea şi productivitatea cu suprimarea oricărui suport de înrădăcinare şi sedentaritate" (Berard şi Marchenay). În prezent, Bertrand Hervieu vorbeşte chiar despre "terroir déraciné". Totul este de-localizat şi "prezentificat", fără servituţi faţă de o comunitate sau o istorie locale. De aici provin deci, se pare, nostalgiile compensatorii şi reparatorii ale "re-localizării" şi re-ancorării în timp/durată: actele de patrimonializare a "tradiţiilor" îşi trag vitalitatea din faptul că "alimentează toate nostalgiile pe care le generează o lume care dispare şi nu mai asigură un minim vital de relaţie simbolică" " afirmă un cercetător francez. Piaţa produselor locale/tradiţionale este, bineînţeles, o piaţă, una alternativă, care răspunde şi conştientizării riscurilor ecologice, nevoilor de dezvoltare locală şi revitalizare comunitară etc., dar este şi o piaţă care răspunde unor cereri "identitare", de re-aşezare a omului modern " fie şi "prin procură" " în cadre spaţio-temporale imaginabile, "cu chip uman", pe care Piaţa le-a dizolvat. Recursul la tradiţional/local pare să fie deci o practică alternativă de piaţă care se hrăneşte din fantasme identitare reactive la piaţă. În acest spaţiu, "ritul şi magia îi leagă pe cei care cred, iar brandul pe cei care nu cred" " conchide, sarcastic, Fernandez-Armesto. Ciobanul meu din Tîrgul Ţăranului ştia deci, instinctiv măcar, cum se vînd tradiţiile, astfel încît să satisfacă fantasmele profunde ale cumpărătorilor...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Concedieri masive la una dintre cele mai mari bănci din Europa: 30.000 de posturi vor fi eliminate
Una dintre cele mai mari bănci din Europa a decis să demareze concedieri în cinci etape, sperând că astfel va reduce costurile cu 10 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Reuters.
image
Semnal de alarmă: A crescut brusc numărul tinerilor cu cancer
Numărul cazurilor de cancer în rândul tinerilor a crescut brusc, manifestând tendinţe îngrijorătoare la nivel mondial. Specialişti în domeniul medical spun că există măsuri de prevenţie care pot fi luate pentru a diminua riscurile de cancer.
image
Cursă de mașini încheiată tragic. O fetiță de opt ani și alți șase oameni au murit după ce un autoturism a intrat în plin în ei VIDEO
O maşină de curse a intrat într-o mulţime de spectatori şi de oficiali ai cursei, cauzând moartea a şapte persoane şi rănirea altor 20.

HIstoria.ro

image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor.