O insulă uitată şi pregătirile de furtună

Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
O insulă uitată şi pregătirile de furtună jpeg

Pe valuri de aproape doi metri și cu vînt foarte bun din travers, ne apropiem cu yachtul nostru de 41 de picioare de insula Kythnos. Despre ea se spune că ar fi fost dată drept exemplu de guvernare și stabilitate statală de către Aristotel, într-una din multele sale lucrări pierdute, Peri Kythnion Politeia. Este, se mai zice, și ultima dintre Cicladele locuite care s-a lăsat cucerită de moda turismului. Aridă, cu o suprafață de 100 de km pătrați și mai puțin de 1500 de locuitori, a devenit mai vizitabilă de prin anii ’70, cînd în portul ei, Merihas, s-a construit un doc pentru feriboturi.

Pe dealul din spatele portului începem să zărim casele răspîndite ca niște cubulețe de zahăr. Nu știm ce fel de acostare ne așteaptă. Din hărți nu ne-am prea lămurit și nici n-am mai apucat să consultăm Cartea Porturilor pe care am găsit-o la bord. Cînd vedem pontonul de beton la care sînt legate alte cîteva veliere, răsuflăm ușurați. Ne apropiem ușor cu pupa și aruncăm parîmele. Deodată, omul care ne așteaptă la cheu ne întreabă mirat unde ne e ancora. Hait! Nu e un port cu mooring pentru legarea provei, așa cum sîntem noi obișnuiți, ci unul în care trebuie să arunci ancora înainte de a lega parîmele din pupa de babalele de pe ponton (pardon pentru termenii marinărești). O operațiune pe care n-am mai făcut-o niciodată, dar căpitanul portului ne strigă în engleză ideea de bază: „Aruncați ancora în larg, la trei lungimi de barcă și apoi veniți la ponton“. OK, parcă așa zicea și-n cursuri. Reluăm manevra de apropiere și, bazîndu ne pe îndemînarea deja formată a celuilalt Andrei de a lansa ancora, reușim aproape perfect. Dar, apropo de baba, termenul desemnează acei cilindri de oțel sau fontă cu un fel de pălărie deasupra, care se găsesc pe pontoane și pe puntea vapoarelor mai mari, pentru legarea parîmelor de acostare. Cînd am auzit termenul, m-am gîndit imediat la Babele din Bucegi. Mulți încearcă, nedumeriți, să descopere o legătură între forma acelor pietre și o babă, adică o femeie în vîrstă. Ele seamănă însă mult mai bine cu babalele marinărești. Presupun că numele le-a fost dat de vreun marinar rătăcit pe munte și a fost „ajustat“ apoi prin asemănarea cu un cuvînt mai popular. Poate că lingviștii îmi vor confirma.

În fine, coborîm pe mal și plătim căpitanului cel gras racordarea la apă și curent. Tavernele sînt, ca peste tot în Grecia, chiar lîngă ponton, din barcă sari direct la masă, dacă nu cumva vin ei cu mîncarea la tine pe punte. Toți cîrciumarii par să ne aștepte. Ne abordează pe rînd și ne întreabă de unde sîntem, dorind apoi să ne arate că știu și ei cîteva cuvinte românești. În ultimii ani, se pare, românii au debarcat chiar și pe astfel de insule mici și aproape uitate. Un tip cu ochelari ne oferă o mulțime de informații foarte utile, chiar dacă necerute, în speranța că-i vom călca pragul. Terasa lui e însă pustie, probabil fiindcă e prea în soare. În cele din urmă îl lăsăm și noi cu buza umflată. Rămîne trist să privească în zare și îmi pare rău de el. În Merihas parcă toți cîrciumarii privesc cu binocluri sau ocheane rarele yachturi sau feriboturi care apar în largul portului cu posibili clienți. Sînt ca un fel de pescuitori de turiști. Privind dealurile maronii și sterpe pe care nici măslinii nu cresc, te gîndești că oamenii trăiesc doar din turism.

Mîncăm la o terasă cu scaune albastre, pe plajă, înconjurați de rațe și pisici. Nu știam că rațele intră și în mare. Pînă se lasă întunericul mai vin cîteva yachturi în port. Cu ocazia asta descoperim surprinși (și cu plăcere) că mai sînt și alții care nu reușesc și nici nu știu să facă manevra de acostare din prima. Mulți novici ca noi umblă pe mările Greciei cu veliere închiriate.

Băieții s-au obișnuit să doarmă afară, în cockpit, și nu mai vor să intre noaptea în cabină. Dormim neîntorși. Spre dimineață, yachtul, deși bine legat, are un ușor tangaj. Vîntul șuieră prin arborada velierelor. Fungile nestrînse bat ca niște bice în catarge. E un zgomot specific oricărei marine, cînd e vînt. Tovarășul meu de navigație zice în barbă că nu prea e în regulă. Intră în dugheana Căpităniei și se întoarce cam descumpănit. Grasul i-a zis că pentru toată ziua e prognozată mare de grad șase pe scara Beaufort. Teoretic, și eu, și el știm cam ce înseamnă asta. Fetele doar bănuiesc, dar băieții par pregătiți pentru orice. „Pe un skipper bun, vremea rea îl găsește în port“, spune o vorbă. Dar noi nu sîntem încă buni, așa că ne pregătim de plecare, sperînd discret că poate la capătul zilei vom fi mult mai buni. Oricum, și ziua următoare e prognozată cu grad cinci, iar pînă la sfîrșitul săptămînii noi trebuie să ajungem, totuși, înapoi la Atena. Mai ales după lecțiile anterioare, amarăm toate obiectele mișcătoare, punem siguranța la ușile tuturor dulapurilor, închidem bine hublourile și chepengurile. Strîngem mai bine legăturile bărcii de serviciu, care stă pe puntea din față. Nu lăsăm nimic nelegat în cockpit, ocazie cu care exersăm din nou cîteva noduri marinărești de bază. Pentru orice eventualitate, pun mai la îndemînă și pantalonii impermeabili. Tot pentru o eventualitate despre care nu vorbim, verificăm etanșeitatea ușilor de la tambuchi. Știm că, în anumite cazuri, valurile pot trece peste copastie, ajungînd în cockpit, iar cu un tambuchi bine închis, apa nu intră și în cabine. Sînt peste 20 de grade chiar de dimineață și cerul e senin. Barometrul e OK. Dar nu de ploaie ne temem. Problema e vîntul din nord, temutul meltem. Dar, cum spațiul tipografic nu e cît marea, trebuie să vă las în suspans, ca într un serial de acțiune: To be continued!

Foto:Andrei Manolescu

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Podul peste Dunăre de la Brăila arată jalnic. Asfaltul a crăpat și s-au format șanțuri ca pe „arătură”, spun șoferii VIDEO
Șoferii care trec pe podul peste Dunăre de la Brăila sunt revoltați. Deși a fost dat în folosință în urmă cu un an, podul arată deplorabil. Asfaltul a crăpat și s-au format numeroase șanțuri, exact ca pe un drum abandonat.
image
Surse: Dani Mocanu a rămas fără permis după ce a fost prins „zburând” pe A2. Ce viteză avea manelistul
Polițiștii au amendat sâmbătă, 13 iulie, șoferul unei mașini marca BMW, care circula cu o viteza uimitoare pe A2. Potrivit unor surse, la volan s-ar fi aflat manelistul Dani Mocanu.
image
Turiștii, terorizați de marea de alge de pe litoral. „Acolo unde au curățat, valurile aduc din nou cantități mari de alge” VIDEO
Zeci de mii de turiști goniți de caniculă în stațiunile de pe Litoral au parte, în aceste zile, de o surpriză mai puțin plăcută: apele Mării Negre au devenit verzi din cauza tonelor de alge aduse la mal și care miros a hazna.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.