O inim─â de var

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie ÔÇô 2 mai 2018
O inim─â de var jpeg

Arheologia ├«nseamn─â idei ╚Öi materiale. Despre idei mai ├«ncolo ÔÇô a fost o iarn─â lung─â ÔÇô, dar despre materiale trebuie zis ceva. O importan╚Ť─â zdrobitoare pentru omenire au avut, de exemplu, silexul ╚Öi argila, f─âr─â de care n ar fi decolat nici un fel de civiliza╚Ťie pe p─âm├«ntul ─âsta. Poate mai pu╚Ťin evident, ╚Öi calcarul merit─â un mic Oscar. ╚śi el e un material cu cele dou─â propriet─â╚Ťi necesare dac─â vrei s─â schimbi mersul lucrurilor: are ceva magie ╚Öi e foarte r─âsp├«ndit ├«n natur─â.

Care e magia rocilor calcaroase? S├«nt ele despletite la apus? Nu. Po╚Ťi s─â-╚Ťi faci un zid de pivni╚Ť─â cu ele? Da, dar asta po╚Ťi s─â faci cu orice alt─â piatr─â. Cred c─â omul a stat mult─â vreme ╚Öi s-a g├«ndit: ce bine ar fi dac─â a╚Ö putea s─â iau o piatr─â, s─â o transform ├«ntr-un lichid, s-o torn ├«ntr-o form─â ╚Öi ea s─â se fac─â piatr─â la loc. Nu de alta, dar ca s─â pot s─â dau cu cu╚Ťitu-n ea, nu ├«n balt─â. ╚śi exact asta se poate face cu calcarul, drept care arheologii ├«nt├«lnesc mai mereu ├«n s─âp─âturi mortar, tencuieli ╚Öi chiar stucatur─â. Fiecare civiliza╚Ťie veche le folose╚Öte altcumva, ├«n fiecare secol alt tip, ╚Öi pentru fiecare scop altfel.

Omul este un animal cu ├«ntreb─âri ├«n cap, printre care ╚Öi ├«ntrebarea: oare ce se ├«nt├«mpl─â dac─â pun asta ├«n foc? Calcarul (care nu este dec├«t numele pentru prieteni al carbonatului de calciu) are proprietatea interesant─â c─â, pus pe foc, se ├«nc─âlze╚Öte. Dup─â ceva vreme pe gr─âtar, spre 1000┬░ C, calcarul f─âr├«mat se transform─â ├«n var nestins (oxid de calciu), cu degajare de dioxid de carbon (care, dac─â era ├«n bere, ar fi avut numele ╚Ötiin╚Ťific de ÔÇ×buleÔÇť). Bulg─ârii de var nestins ├«i vinzi celui care are chef de construit ╚Öi care ├«╚Ťi aduce la schimb o cherestea, o albin─â, un ban calp. Zidarul nostru amator ajunge cu ei acas─â ╚Öi acolo, dup─â o vreme ╚Öi substan╚Ťiale presiuni din partea familiei, se hot─âr─â╚Öte s─â se apuce de treab─â.

Trebuie ├«nceput deci cu stingerea varului, care se face ÔÇô admir─âm din nou ingeniozitatea celor vechi ÔÇô cu ap─â. Aceast─â ÔÇ×stingereÔÇť are un nume oarecum bizar. ├Ä╚Ťi sugereaz─â c─â gata, ai ├«nchis capitolul, c├«nd ea de fapt este ├«ns─â╚Öi activarea substan╚Ťei, scoaterea cuiului de la grenad─â. Nu mai zic c─â, prin ÔÇ×stingereÔÇť, ob╚Ťii o substan╚Ť─â care arde pielea mai r─âu ca ├«nainte, pentru c─â varul stins e o baz─â tare, aproape ca soda caustic─â. Stingerea varului e un fenomen pe care orice ├«ngera╚Ö de copil care a mers la furat pe un ╚Öantier de construc╚Ťii a avut ocazia s─â-l admire cu religiozitate. Varul nestins reac╚Ťioneaz─â furios cu apa, care practic ├«ncepe s─â fiarb─â ╚Öi nu-╚Öi mai dore╚Öte dec├«t s─â sar─â ├«n ochi. Opera╚Ťiunea nu e deci lipsit─â de riscuri ╚Öi, ├«n plus, apa trebuie bine dozat─â, ca f─âina ├«ntr-un aluat, ca s─â ob╚Ťii ceea ce vrei. De-asta ideal ar fi ca, pentru un ban calp ├«n plus, s─â cumperi varul gata stins (o past─â, care se ╚Ťine ├«ns─â ferit─â de aer).

Dac─â totul merge bine, r─âm├«i cu o g─âleat─â ├«n care se afl─â 15 litri de tehnologie avansat─â, numit─â lapte de var (var stins, adic─â hidroxid de calciu), care, acolo unde-l pui, st─â ╚Öi se usuc─â cu h─ârnicie, reconstituind piatra din care provine. Se usuc─â nu e bine zis ÔÇô asta sugereaz─â c─â el s-ar ├«nt─âri prin evaporarea apei, ceea ce nu e corect (la fel se zice ╚Öi despre picturile ├«n ulei c─â se usuc─â greu, c├«nd de fapt uscarea lor este o polimerizare). Sigur c─â apa se evapor─â, dar, mai important, el absoarbe cu l─âcomie ÔÇô f─âr─â exagerare ÔÇô dioxid de carbon din aer ca s─â redevin─â calcar (ocazie cu care se mai formeaz─â ╚Öi ni╚Öte ap─â, care se evapor─â ╚Öi ea, c─âci asta-i soarta grea a apei). Cu materialul din g─âleat─â po╚Ťi acum v─ârui. Tot cu el, ad─âug├«nd nisip sau alte chestii inerte chimic ╚Öi mult mai ieftine ca varul (oricum, balast fin, nu ca pietri╚Öul din ciment), faci mortar ╚Öi tencuial─â. Sau, ad─âug├«nd eventual, dup─â gust, praf de marmur─â ╚Öi alte bun─ât─â╚Ťi, ├«l torni ├«n forme sau ├«l modelezi ca stuc.

F─âr─â liantul ob╚Ťinut din calcar, istoria arhitecturii ar fi fost alta. E un compromis excelent ├«ntre solu╚Ťii tehnice f─âr─â carbona╚Ťi (ipsos ÔÇô mai friabil) sau cu calcar, dar ╚Öi cu argil─â (ciment ÔÇô mai dur). Ipsosul e un exemplu mai domol de piatr─â convertibil─â, de vreme ce po╚Ťi s─â arzi gips (adic─â s─â deshidratezi sulfatul de calciu hidratat) ╚Öi apoi s─â-l reconstitui amestec├«ndu-l cu ap─â (pentru recristalizare), numai c─â e mai sf─âr├«micios, iar gips nu e deloc pe toate drumurile. Cimentul e un exemplu mult mai ├«nd├«rjit de o asemenea piatr─â, provenind din arderea la temperaturi mai mari a unor roci calcaroase, cum ar fi marna, care pe l├«ng─â calcit (carbonatul de calciu) au ╚Öi argil─â ca impurit─â╚Ťi. Tr─âiasc─â impurit─â╚Ťile! Argila aia, chit c─â e doar a zecea parte din amestec sau pu╚Ťin mai mult, schimb─â totul. ├Äntr-adev─âr, numai ╚Öi numai datorit─â ei se formeaz─â ├«n cuptor silica╚Ťi (eh ÔÇô ╚Öi alumina╚Ťi) de calciu, care apoi se vor ├«nt─âri ├«n contact cu apa, ╚Öi anume mai zdrav─ân dec├«t varul stins c├«nd trage dioxidul de carbon din atmosfer─â. Ah, mirosul acela c├«nd te ├«ntorci obosit acas─â ╚Öi cineva face la cuptor ni╚Öte marne! C├«nd mai adaug─â ╚Öi cenu╚Ö─â vulcanic─â, a╚Öa cum f─âceau romanii, nu mai zic.

V─â mul╚Ťumesc pentru efortul de a urm─âri acest text dificil. ├Änseamn─â mult pentru mine ╚Öi pentru calcar. Ca s─â ├«nchei: calciul e bun, un metal simpatic (a╚Öa cum ╚Öi ro╚Öia e de fapt un fruct), iar sub form─â de calcar (mortar etc.), contribuie ├«ntr-o form─â sau alta la mai toate construc╚Ťiile din antichitate ╚Öi de mai t├«rziu, de la buc─ât─ârioarele din Pompei la Marele Zid chinezesc. Dac─â ├«ns─â nu ave╚Ťi pe moment nimic de construit, nu v─â face╚Ťi griji pentru el, c─â are ce face; cu pu╚Ťin noroc, se va transforma prin metamorfism ├«n marmur─â, ├«n nici un milion de ani.

Foto: Detaliu panou, Aljaferia, wikimedia commons

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.