O delimitare necesară

Publicat în Dilema Veche nr. 799 din 13-19 iunie 2019
O delimitare necesară jpeg

Am scris, în trecut, despre frică. Mai înainte, scrisesem și despre lașitate. Le-am interpretat pe ambele, ultimativ, ca forme de deviere etică și, implicit, ca indicatori fermi ai lipsei de caracter. Stabileam totuși, în analizele mele anterioare, o nuanță hermeneutică particularizatoare, importantă pentru distingerea între aceste fragilități ale naturii umane. În timp ce, observam eu acolo, frica are circumstanța atenuantă a asocierii cu instinctul autoconservării și, prin urmare, cu nevoia de supraviețuire a individului (amîndouă imposibil de condamnat din perspectivă morală), lașitatea se revelează în postura unui exces al temerilor existențiale, grefat nu pe necesitatea ocrotirii vieții în mod generic, ci pe aceea a oblojirii vieții personale. Mai exact, în expresia sa esențială, teama ilustrează un automatism legitim, în vreme ce poltronia sugerează pervertirea acelui automatism și transformarea lui în conduită socială și etică. Fricosul se protejează pe sine de catastrofă, rămînînd în parametrii ființării naturale, lașul își protejează interesele imediate, îngăduind și, totodată, provocînd, prin comportamentul său neprincipial, catastrofe pentru cei din jur. Așadar, pot emite următoarea afirmație: Sînt fricos, dar, în nici un caz, laș. Am convingerea că ea nu conține nimic paradoxal. Cel mult, solicită o clarificare semantică și, prezumtiv, o proiecție metafizică. În alt plan însă, nu poți zice cu nici un chip: Am fost laș, pentru că m-am născut fricos. Deși, tehnic vorbind, te plasezi aici într-o zonă a cauzalităților naturale, în fond, practici o diversiune conceptuală periculoasă. Frica este un dat, lașitatea o opțiune. A le echivala înseamnă fie a nu deține proprietatea termenilor, fie, mai curînd, a fi laș în adevăratul sens al noțiunii – a te ascunde adică, ipocrit, după „semnificații“ lexicale, pentru a salva aparențele onorabilității. Cumva, tind să cred astăzi, creionînd delimitările tipologice de mai sus, că m-am arătat, în trecut, cam dur cu sentimentul de frică și, în contrapartidă, prea tolerant cu starea de lașitate. A venit, bănuiesc, timpul să rectific eroarea.

Cei mai curajoși oameni din istorie (identificați astfel prin faptele lor memorabile în diverse domenii) au recunoscut mereu, aproape fără excepție, că teama (uneori, în situațiile-limită, teama viscerală chiar) nu constituia pentru ei o emoție străină. Dimpotrivă, oximoronic exprimat, s-ar putea constata că, tocmai temîndu-se, respectivii eroi s-au dovedit temerari. Asumată ca parte din acțiunea onestă, frica te face, indubitabil, eficient, creînd o foarte utilă permeabilitate la acumularea de experiență și îmbunătățirea spiritului constructiv în viitor. Totodată, conferă stabilitate calculelor raționale, indispensabile în interiorul oricărui experiment reformator. Teama devine viciu atunci cînd determină, repetat și obtuz, în raport cu rigorile unei biografii principiale, absența acțiunii și pornirile catabazice. Pe un asemenea palier – repet, rupt de sfera instinctualității și atașat de cea a alegerii personale lucide –, frica se transformă în lașitate. În virtutea calculelor amintite (acum, desigur, exacerbate), lașul părăsește spațiul impulsurilor irepresibile, pătrunzînd, inevitabil, în cel al conștiinței, unde optează pentru „protecția“ meschină, oferită de paradigmele manifestaționale ale poltroniei. Cu „bună știință“, cum ar veni, alege să mintă, să trădeze, să prolifereze ticăloșia, să sacrifice alteritatea, moralitatea, viața umană însăși numai pentru a se „ști în siguranță“ ori, mai corect spus, pentru a-și plasa interesele proprii „la adăpost“, interese, adesea, la o eventuală dezvăluire, uluitoare prin micimea și insignifianța lor. Frica reprezintă o slăbiciune a speciei, lașitatea una a individualității. Fricosul se revendică din istoria „evoluției“, lașul se disipează, cu discreție, în tabloul cenușiu al „involuției“. Temătorul fuge din calea marasmului, în mijlocul unei multitudini speriate, lașul se ascunde, din vreme, precaut și întotdeauna singur, la gîndul posibilului marasm. Așa cum primul, în nebunia lui instinctuală, are șanse măcar să evite, dacă nu să împiedice marasmul, cel de-al doilea, în „scenariata“ sa premonitorie, poate genera unul.

Fenomenalitățile relaționate camuflează, iată, realități disjuncte. Granița lor semantică separă, pe intervale infinitezimale, antinomii etice. Nu voi merge atît de departe încît să conchid că frica e „morală“, iar lașitatea „imorală“. Am convenit, altădată, că teama fixează conturul psihologic al lașității și prezintă deci, in nuce, disponibilitate pentru conduita non-etică. Nu pot să nu remarc totuși faptul că și o slăbiciune sufletească, precum frica, practicată cu moderație, id est în restricțiile sale naturale, te păstrează în zona sigură a gesticii morale. Îți neutralizează cumva „vina“ personală, te plasează, inteligent, în aria „naturii“, îți oferă „scuza“ atavismului, te leagă de strămoși și de automatismele irepresibile ale condiției umane și ale istoriei milenare. Excesul ei, lașitatea, aidoma excesului tuturor însușirilor umane normale, dimpotrivă, se preschimbă în viciu, neutralizînd virtutea. Te descalifică în postură de individ uman. Și de personaj istoric. 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Despăgubire de 14,5 milioane de euro pentru un fermier din Focșani, care spune că Autostrada A7 îi ruinează afacerea
Afacerea de milioane de euro a unui vrâncean va fi distrusă de Autostrada A7, mai exact de sectorul Focșani-Bacău. Totuși, afaceristul a primit despăgubiri în valoare de peste 14,5 milioane de euro în primă instanță, conform deciziei Tribunalului Vrancea.
image
Traficantul de droguri în casa căruia a murit drogată o elevă de 16 ani, trimis în judecată. Cum a murit fata
Traficantul de droguri acuzat că i-a dat unei eleve de 16 ani un drog sintetic periculos, în urma căruia adolescenta a murit, a fost trimis în judecată, împreună cu alți doi minori.
image
Pensiile vor fi recalculate încă o dată după 1 septembrie. Ce categorie de cetățeni va încasa mai mult
Executivul se pregătește de o a doua recalculare a pensiilor, care va aduce și mai multor seniori majorări financiare consistente.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: