O carte cu şapte peceţi

Publicat în Dilema Veche nr. 117 din 20 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

despre politica energetică a statelor occidentale Întrucît trăim într-o inflaţie de summit-uri, de ce nu şi unul energetic? La Berlin, Angela Merkel a convocat la 3 aprilie miniştri, manageri de vîrf, protectori ai consumatorilor şi alte somităţi. Cancelarul Republicii Federale i-a invitat să participe la un "vîrf", menit să stabilească modul în care Germania ar face bine să-şi organizeze pe viitor aprovizionarea energetică. Reuniunea a avut loc în condiţiile în care preţurile pentru curent electric, gaze şi ţiţei au explodat pretutindeni, iar nemulţumirea direct proporţională a consumatorilor a atins în Germania cote fără precedent. Cu probleme similare se confruntă şi alte puteri occidentale. Bunăoară SUA. Futurologii - vai, ce cuvînt încărcat - precum şi mai puţin misterioşii lor colegi, politologii, se ceartă de o bună vreme pe marginea cauzei viitoarelor războaie care ne vor devasta planeta. Unii cred că le va declanşa apa. Şi arată cu degetul spre mai degrabă obsesivul decît deşerticul Orient Mijlociu. Alţii sînt siguri că bătăliile viitoare ni le va rezerva penuria de energie. Cu atît mai mult interes s-a acordat summit-ului organizat de şefa executivului berlinez la începutul lunii aprilie. Tema reuniunii - alăturîndu-i pe fruntaşii politici şi economici ai Germaniei - vizase stabilirea strategiei menite să asigure pe viitor securitatea energetică a Germaniei. În chestiune fusese în primul rînd identificarea combinaţiei optime de energii şi combustibili, de care ar trebui să beneficieze în următorii ani Republica Federală. Participanţii au abordat, de asemenea, subiectul depistării prezumtivelor ţări sigure, din care ar urma să fie importate acestea, precum şi stabilizarea preţurilor percepute pentru energie. Atît doar că aceste ţări "sigure" tind să dispară văzînd cu ochii. E bunăoară cazul Rusiei, care a demonstrat recent că ştie, la nevoie, să metamorfozeze materiile sale prime, prefăcîndu-le cît ai zice peşte în ditai arma de şantaj, de întrebuinţat între altele pe frontul rebelei Ucraine. Dacă energiile convenţionale sînt din ce în ce mai greu de procurat în condiţii civilizate - în speţă la adăpost de manipulări şi presiuni politice - nu puţini experţi pledează în favoarea reîntăririi unei surse mult diabolizate în discursul politic corect al stîngii vest-europene. Or, soluţia salvatoare la îndemînă, recursul la energia nucleară, a rămas, iată, extrem de controversată, ideologic, politic şi economic în Germania. Atomul s-a trezit chiar şi mai rău famat decît în anii '90, după ce precedentul guvern de stînga, social-ecologist, a hotărît închiderea pe termen lung a reactoarelor germane şi nu s-a dat în lături să arunce în bătălie argumente de genul Cernobîl, pe cît de tari, propagandistic, pe atît de discutabile, avînd în vedere calitatea ieşită din comun a securităţii centralelor nucleare germane. Dar, dată fiind explozia preţurilor petrolului şi gazului metan, formaţiunile conservatoare au relansat discuţia privind amînarea abandonării energiei atomice, spre masiva iritare a social-democraţilor - partenerii juniori ai actualei mari coaliţii guvernamentale germane. Înaintea întrunirii berlineze, social-democraţii ceruseră imperativ ca tema energiei nucleare să fie exclusă de pe ordinea de zi a summit-ului organizat de Merkel. Ceea ce nu l-a împiedicat pe ministrul german al economiei, creştin-socialul Michael Glos, să recuze această revendicare şi să ceară participanţilor la întrunire "să evite barierele ideologice", de natură să obstrucţioneze discuţia privind garantarea unei aprovizionări energetice sigure. Ţinînd cont de interesele financiare şi economice majore, care se leagă de viitorul concept energetic al Germaniei, era limpede din capul locului că dezbaterea amorsată, în mod salutar, de cancelar se va putea purta la adăpost de lovituri prin ricoşeu. Precedentul guvern german de stînga nu s-a mulţumit să vitregească reactoarele nucleare, ci a şi răsfăţat din răsputeri companiile, livrînd energii regenerabile. Aceste firme se tem, fireşte, că sînt pe cale să-şi piardă privilegiile. În răstimp, reprezentanţii ramurilor industriale, foarte dependente de aprovizionarea energetică, ameninţă să-şi mute fabricile în străinătate, în ţări în care preţurile pentru combustibili sînt mai accesibile. La rîndul lor, furnizorii naţionali de energie sînt supuşi unor crescînde presiuni politice şi refuză orice amestec şi orice subvenţionism în domeniul preţurilor realmente foarte mari pe care le percep în prezent. În fine, un rol deloc neglijabil îl joacă în actuala dezbatere şi aspectul ecologic, organizaţiile de protecţie a mediului militînd dinamic pentru favorizarea în continuare a energiilor alternative în dauna celor fosile. Or, elementul-cheie al ecuaţiei pare să fie şantajul energetic, la care sînt ori ar putea fi supuse ţările occidentale, cu ajutorul petrodolarilor. În reacţie la conflictul iscat peste ocean de intenţia Casei Albe de a atribui unei firme arabe controlul asupra unui număr de şase mari porturi americane, diverse ţări islamice din Orientul Apropiat şi Mijlociu au început să ameninţe SUA. Ţările cu pricina doresc să-şi folosească rezervele imense de dolari pentru a exercita presiuni politice asupra administraţiei din Washington. În reacţie, America ar putea riposta prin măsuri protecţioniste, de felul celor cu care a avertizat recent senatorul de New York Charles Schumer, în cursul unei vizite efectuate în China. La Beijing, congresmanul american le-a cerut gazdelor sale să liberalizeze cursul yuanului, deci al monedei chineze, reliefînd că, în caz contrar, SUA ar putea spori taxele pentru importuri din China. Ca ecou al tensiunilor iscate de ambiţiile nucleare ale Teheranului, Iranul încearcă la rîndul său să pună pe picioare o bursă petrolieră, care să se bazeze pe euro şi să renunţe la exprimarea preţului ţiţeiului în dolari. Ca şi ameninţarea Băncii Centrale a Emiratelor Arabe Unite, de a converti 10 la sută din rezervele sale de devize din dolari în euro, iniţiativa iraniană exprimă o similară tentativă de punere la încercare a puterii economice americane. La baza ei se află ideea unei virtuale treceri a lumii arabe şi islamice de la petrodolari la petroeuro, ceea ce ar echivala cu o modificare de proporţii a pieţii globale menite să exercite presiuni enorme asupra monedei americane şi a SUA. Cu un şantaj similar s-ar putea confrunta oricînd şi puterile europene, net mai docile în faţa revendicărilor orientale şi mult mai vulnerabile la expansiunea uriaşilor asiatici decît americanii. Motiv pentru care liderii occidentali de pe ambele maluri ale Atlanticului au obligaţia urgentă de a-şi concerta poziţiile şi de a găsi un răspuns adecvat la dilema privind asigurarea creşterii economice a societăţilor deschise, astfel încît foamea de energie a ţărilor apusene să nu le aducă în situaţia de a-şi vinde libertatea. Pe moment, politica energetică a statelor occidentale riscă din păcate să rămînă o carte cu şapte peceţi.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.