O alegere cinematic─â

Publicat în Dilema Veche nr. 493 din 25-31 iulie 2013
O povestire cu tîlc jpeg

Recomandarea de thriller, din ghidul TV, m-a f─âcut, ├«n urm─â cu vreo dou─â s─âpt─âm├«ni, s─â optez pentru vizionarea (pe HBO) a unui film intitulat Nid de gu├¬pes (Cuib de viespi). Filmul era o ÔÇ×coproduc┼úie european─âÔÇť. Nu vezi prea des thriller-uri europene, s─â recunoa┼čtem. Prin urmare, mi-am zis c─â ar fi fost timpul s─â-mi sacrific dou─â ore din via┼ú─â ┼či pentru acest scop nobil. Cu at├«t mai mult cu c├«t prezentarea din revist─â evalua produc┼úia la patru stele din cinci. Am v─âzut o pelicul─â bun─â, plin─â de suspans ┼či de efecte speciale grandioase, importate din recuzita hollywoodian─â. M-am familiarizat, totodat─â, cu un regizor (Florent Emilio Siri) ┼či un grup de actori (Beno├«t Magimel, Samy Nac├ęri, Nadia Far├Ęs ┼či Pascal Greggory) ai ÔÇô s─â o spunem deschis ÔÇô Uniunii Europene, oameni de film pe care, datorit─â universaliz─ârii experimentului cinematografic american, tindem s─â-i ├«mpingem spre anonimat, de┼či, paradoxal, tr─âiesc ├«n imediata noastr─â vecin─âtate ┼či, m─âcar prezumtiv, din 2007, ├«n ├«ns─â┼či comunitatea c─âreia ├«i apar┼úinem ┼či noi. Mai presus de toate, ├«ns─â, am avut ocazia s─â descifrez o parabol─â cinematic─â nea┼čteptat─â, ÔÇ×descifrareÔÇť pe care v-o propun ┼či dumneavoastr─â ├«n cele ce urmeaz─â.

Subiectul nu este neap─ârat spectaculos. H├ęl├Ęne, un agent special din trupele de elit─â ale spionajului francez, ┼čef─â a unei echipe de lupt─âtori, are misiunea s─â-l escorteze pe interlopul Nexhep, de-a lungul unei arii vaste din Europa vestic─â (adic─â din UE), pentru a fi judecat de un mare tribunal continental. Nexhep conduce o re┼úea de prostitu┼úie ┼či droguri, ├«n interiorul Uniunii, amenin┼ú├«nd stabilitatea social─â ┼či politic─â a ├«ntregii comunit─â┼úi. Lucru important, el vine din Estul continentului, fiind albanez. Deducem chiar c─â mafia ├«n chestiune reprezint─â o reciclare a vechilor structuri teroriste din lag─ârul comunist. Extrem de bine antrena┼úi, echipa┼úi cu armamentul cel mai modern, necru┼ú─âtori, oamenii lui Nexhep constituie un pericol imens pentru care echipa escortatoare trebuie s─â fie preg─âtit─â. Criminalul albanez este transportat ├«ntr-un TAB blindat, prev─âzut cu tot felul de arme computerizate, de ultim─â genera┼úie.

├Än plus, o adev─ârat─â armat─â european─â ├«nso┼úe┼čte blindatul ├«n deplasarea sa prudent─â prin Europa (apusean─â). Odat─â ajuns─â ├«n Fran┼úa, coloana intr─â ├«ntr-un ambuteiaj pe autostrad─â, ambuteiaj provocat, desigur, de re┼úeaua lui Nexhep. Se deviaz─â traseul ÔÇô fatal ÔÇô, c─âtre o direc┼úie anticipat─â de mafio┼úi. Pe o strad─â secundar─â, ├«n apropiere de Paris, bandele ├«narmate ale mafiei est-europene produc o ambuscad─â demn─â de veritabile genii militare ┼či decimeaz─â solda┼úii escortatori. Iese din curs─â, cu eforturi uria┼če, doar TAB-ul blindat care, de┼či avariat, rezist─â unei curse nebune, p├«n─â la un depozit de tehnic─â electronic─â ┼či cibernetic─â din vecin─âtate. H├ęl├Ęne, ├«mpreun─â cu echipa ei de lupt─âtori, se afl─â ├«n imposibilitatea de a comunica prin sta┼úie ┼či telefonie mobil─â, ├«ntruc├«t criminalii, precau┼úi, au distrus toate re┼úelele de transmisie prin satelit din aria ambuscadei. Prin┼či ├«n curs─â, militarii nu au dec├«t o solu┼úie la ├«ndem├«n─â. ├Ä┼či preg─âtesc armele, ├«n interiorul depozitului, a┼čtept├«nd momentul ripostei. S├«nt, oricum, hot─âr├«┼úi s─â nu-l predea pe Nexhep.

├Än paralel, o trup─â de ho┼úi ultraspecializa┼úi ├«ncepuse, ceva mai devreme, o opera┼úiune de anvergur─â ├«n ├«ns─â┼či incinta depozitului unde ajunge blindatul ars pe jum─âtate. Ace┼čtia neutralizaser─â paznicii locului ┼či trecuser─â la ├«nc─ârcarea unui TIR imens cu laptopuri noi ┼či sofisticate. Apari┼úia solda┼úilor ├«i intrig─â. Crez├«ndu-i oameni ai legii, invadatorii nocturni ai hangarului cu computere nu-┼či dau seama cum putuse poli┼úia s─â reac┼úioneze at├«t de rapid. Apoi, c├«nd mafio┼úii lui Nexhep atac─â depozitul pentru a-┼či elibera liderul, bie┼úii ho┼úi nu mai ├«n┼úeleg nimic. ├Ä┼či folosesc ┼či ei armele la ├«nt├«mplare, particip├«nd la o degringolad─â absolut─â a schimburilor de focuri. ├Äntr-un t├«rziu, ciud─â┼úenia se l─âmure┼čte. Ajung├«nd ├«n preajma lupt─âtorilor H├ęl├Ęnei, ho┼úii primesc explica┼úiile necesare. ├Än┼úeleg c─â depozitul este ├«nconjurat de mafio┼úi, nefiind practic cale de ie┼čire, ┼či c─â singura solu┼úie e lupta al─âturi de ace┼čti solda┼úi ├«mpotriva unui du┼čman comun. Mai mult, s├«nt elibera┼úi ┼či paznicii depozitului, pentru a m─âri num─ârul de lupt─âtori antimafie. Protectori ai legii, c─âlc─âtori ai ei, victime ┼či c─âl─âi devin ├«nfr─â┼úi┼úi instantaneu ├«n fa┼úa unui inamic necunoscut ┼či teribil de s├«ngeros.

B─ât─âlia care urmeaz─â constituie, a┼ča-zic├«nd, esen┼úa thriller-ului de fa┼ú─â. Solda┼úii, ho┼úii ┼či paznicii lupt─â furibund cu o multitudine de indivizi care poart─â m─â┼čti de gaze, dotate cu infraro┼čii, ┼či descarc─â ne├«ncetat mitraliere cu gloan┼úe dum-dum. C├«nd spun multitudine, folosesc, de fapt, un eufemism. Aici avem o sugestie important─â a filmului, pe care regizorul o ├«ngroa┼č─â hiperbolic. Mafio┼úii nu s├«nt mul┼úi, ci interminabili. Criminalii intr─â pe geamuri, prin conducte subterane, pe u┼či, prin acoperi┼č. Cople┼či┼úi numeric, de┼úin─âtorii lui Nexhep recurg la o solu┼úie disperat─â. Atrag mul┼úimea de mafio┼úi ├«ntr-o incint─â cu scurgeri de gaze, unde provoac─â o explozie devastatoare. Scap─â din fl─âc─âri, de┼či cu arsuri grave, doar H├ęl├Ęne ┼či conduc─âtorul ho┼úilor de computere. Sensul? Unul demobilizator. Apusenii v─âd, deocamdat─â, ├«n r─âs─âriteni, ni┼čte mafio┼úi pur-s├«nge, al c─âror unic scop e invadarea vechilor civiliza┼úii, dup─â modelul migra┼úiilor barbare. Pentru evitarea acestei orori istorice, ├«ntreaga suflare vestic─â (chiar ┼či ho┼úii lor s├«nt privi┼úi ca eroi atunci c├«nd lupt─â ├«mpotriva ho┼úilor estici) este invitat─â s─â se angajeze ├«ntr-o unic─â ┼či energic─â ripost─â.

Codrin Liviu Cu┼úitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Ia┼či (Catedra de Englez─â). Cea mai recent─â carte publicat─â: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.