Numele meu e 14. C14

Publicat în Dilema Veche nr. 730 din 15-21 februarie 2018
Numele meu e 14  C14 jpeg

Care-i treaba cu datarea cu carbon-14? Ea ne spune vîrsta aproximativă a obiectelor din materiale organice, din paleolitic încoace. Cum vine asta?

Elementele chimice nu au nici pe departe moace a╚Öa diferite pe c├«t ne-ar l─âsa s─â ├«n╚Ťelegem numele lor pline de personalitate. E ca ╚Öi cum mama ╚Ťi-ar ar─âta 30 de boabe de fasole pe mas─â ╚Öi ╚Ťi-ar zice: uite-l pe Savorgnan de Brazza! Apoi ar mai ad─âuga un bob ╚Öi ar zice, ├«nduio╚Öat─â: iar ─âsta e T─ânase! Dar cam a╚Öa stau lucrurile cu atomii, adaugi un electron (╚Öi un proton ├«n nucleu) ╚Öi discu╚Ťi de un nou element chimic. Ideea e c─â undeva, la 15 km altitudine, radia╚Ťia cosmic─â bombardeaz─â zi de zi, dintotdeauna, atomii de azot, d├«nd un bob├«rnac c├«te unui proton din nucleele lor (care au c├«te ╚Öapte protoni ╚Öi ╚Öapte neutroni) ╚Öi transform├«ndu l ├«ntr-un neutron, ├«nc├«t atomul respectiv de azot (N14) devine acum cu totul altceva, un simpatic T─ânase, adic─â un atom de carbon (C14), cam dezechilibrat, cu doar ╚Öase protoni, ├«ns─â opt neutroni. C├«ndva, ├«ntr-o miercuri, unul din neutronii din atomul de carbon radioactiv se va transforma ├«ntr-un proton ╚Öi atomul va deveni un atom de azot (N14), care, ca orice atom stabil, va dura pentru totdeauna, a╚Öa, ca sup─ârarea rom├ónilor. Chiar ├«n clipa asta a╚Ťi respirat ╚Öi, cum trei sferturi din aerul pe care l-a╚Ťi tras ├«n piept s├«nt atomi de azot, pute╚Ťi fi siguri c─â printre ei s├«nt mul╚Ťi fo╚Öti atomi radioactivi de carbon. C├«nd anume se va ├«nt├«mpla transformarea cut─ârui C14 ├«n N14 nu se ╚Ötie, dar se ╚Ötie sigur c─â dac─â ne referim la un num─âr imens de atomi de C14, cum ar fi cei dintr-o bomboan─â Ferrero, atunci, dup─â 5730 de ani, jum─âtate din ei se vor fi transformat ├«n N14 (adic─â se vor fi dezintegrat, cum zic cu afec╚Ťiune oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â). Num─ârul de atomi C14 din bomboan─â e imens doar ├«n valoare absolut─â, pentru c─â ├«n compara╚Ťie cu atomii de carbon stabil (C12), ei s├«nt pu╚Ťini: propor╚Ťia e de un C14 la o mie de miliarde de C12.

De ├«ndat─â ce atomii de C14 apar ├«n atmosfer─â, ei formeaz─â molecule de dioxid de carbon care pe de-o parte se dizolv─â ├«n toate apele lumii, ╚Öi pe de alta, deoarece carbonul radioactiv ╚Öi cel stabil au practic acela╚Öi comportament chimic, ajung ├«n plante prin fotosintez─â ╚Öi de-acolo ├«n orice organism viu. Asta pentru c─â a evita alimentele cu carbon radioactiv ├«n ele e chiar mai greu dec├«t a renun╚Ťa la pr─âjeal─â sau dulciuri. Nu exist─â fiin╚Ť─â vie f─âr─â carbon. Jum─âtate din greutatea lemnului uscat e dat─â de atomii de carbon. A cincea parte din greutatea oamenilor pe care ├«i iubim e dat─â de atomii lor de carbon.

Pe scurt, ├«n clipa ├«n care un organism moare ╚Öi nu mai e angajat ├«n schimburi biochimice cu mediul, cantitatea de C14 din el nu se mai poate ├«mprosp─âta. Num─ârul de atomi de radiocarbon dintr-un os, de pild─â, ├«ncepe s─â scad─â: dup─â 83 de ani de la moartea organismului, 1% din atomii lui de C14 se vor fi dezintegrat, ├«n urm─âtorii 83 se mai duc 1% din cei r─âma╚Öi etc. Cu c├«t un obiect ├«ncepe s─â se apropie de v├«rsta de 5730 de ani, cum ar fi cazul celor din, s─â zicem, mormintele primilor faraoni egipteni, cu at├«t propor╚Ťia C14/C12 tinde s─â fie jum─âtate din cea normal─â. S-o iau altfel. ├Äntr-un e╚Öantion de un miligram de lemn modern cont─âm pe patru milioane de atomi de carbon radioactiv (fiindc─â ├«mi desf─â╚Öor activitatea ╚Ötiin╚Ťific─â ├«n buc─ât─ârie, nu garantez c─â num─âr─âtoarea e chiar exact─â). Dac─â am mai g─âsi ├«n el doar dou─â milioane ├«n loc de patru, lemnul respectiv ar fi cam de la ├«nceputurile Sumerului, adic─â de-acum at├«╚Ťia ani c├«t e perioada de ├«njum─ât─â╚Ťire a C14. Vorbesc de lemn, dar acela╚Öi principiu func╚Ťioneaz─â ╚Öi pentru corn, m─âtase sau filde╚Ö, de╚Öi nu ╚Öi pentru bronz sau granit, care nu s├«nt organice.

Dincolo de 50-60.000 de ani vechime, nu mai e suficient C14 ├«n e╚Öantion ca s─â mai poat─â fi m─âsurat (cel pu╚Ťin cu tehnologia existent─â joia trecut─â, c├«nd am predat acest articol). Sare ├«ns─â ├«n ochi bafta extraordinar─â, pentru arheologie ╚Öi ╚Ötiin╚Ť─â ├«n general, c─â timpul de ├«njum─ât─â╚Ťire al C14 este taman at├«t c├«t trebuie ca s─â acopere exact partea cea mai plin─â de evenimente a trecutului uman. (Timpul de ├«njum─ât─â╚Ťire pentru atomul de uraniu 235 ÔÇô care prin dezintegrare devine plumb 207 ÔÇô este de 704 milioane de ani, OK pentru v├«rste geologice, dar nu prea folositor ca s─â m─âsur─âm v├«rsta primilor cartofi cultiva╚Ťi ├«n Anzi).

Posibile ambiguit─â╚Ťi legate de datarea cu C14 ╚Ťin mai ├«nt├«i de metoda ├«ns─â╚Öi. Concentra╚Ťia de C14 ├«n organismele vii nu e de fapt chiar aceea╚Öi ├«n toate timpurile istorice ╚Öi nici ├«n toat─â biosfera. De pild─â, dureaz─â cam o mie de ani ca apa de la fundul oceanului s─â primeasc─â C14 proasp─ât de la suprafa╚Ť─â (prin curen╚Ťi, mi╚Öcare brownian─â, cai de mare hiperactivi ╚Öi alte mijloace), iar testele nucleare au dublat cantitatea de C14 din atmosfer─â. Alte probleme ╚Ťin de interpretarea rezultatelor. E posibil ca o cas─â preistoric─â s─â fie construit─â din lemnul unui copac care a tr─âit 800 de ani ╚Öi apoi a mai stat 200 de ani ├«n de╚Öert p├«n─â s─â fie folosit. Fiecare inel al copacului are o v├«rst─â C14 diferit─â, pentru c─â doar inelul de cre╚Ötere curent─â ├«ncorporeaz─â radiocarbon. Exist─â deci posibilitatea s─â ob╚Ťii, din dou─â probe prost alese, dou─â date, una de tipul 2100-1900 ├«.Hr., alta de tipul 1600-1400 ├«.Hr., c├«nd de fapt casa a fost construit─â ╚Öi locuit─â propriu-zis la 1000 ├«.Hr. Toate astea s├«nt, ├«n ansamblu, u╚Öor de corectat sau evitat, a╚Öa c─â datarea cu C14 r─âm├«ne unul din cei mai buni prieteni ai omului sau, mai corect spus, ai formelor instabile de via╚Ť─â uman─â care se ocup─â cu arheologia. 

C─ât─âlin Pavel este arheolog ╚Öi scriitor. Cea mai recent─â carte publicat─â este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: filde┼č din sec. XV-XVI, Africa de Vest

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.