Nu-l mai acuzaţi pe Churchill

Publicat în Dilema Veche nr. 723 din 28 decembrie 2017 – 10 ianuarie 2018
Nu l mai acuzaţi pe Churchill jpeg

O idee veche circulă printre români, anume că Churchill ne-ar fi vîndul lui Stalin, la Ialta, în 1945. E un adevărat clișeu, atît de înrădăcinat, încît e aproape imposibil de contrazis. Ba chiar, nu de mult, un vajnic parlamentar de-al nostru l-a comparat pe Churchill cu Stalin, ca fiind la fel de criminali. O probă de neștiință, ca să nu zic prostie. Trec peste ideea că, dacă Churchill ar fi fost de vină pentru situația noastră, parlamentarul amintit ar trebui să-i fie dator, pentru că altminteri istoria estului Europei ar fi avut un curs mai firesc și o persoană ca el ar fi avut mult mai puține șanse să ajungă într-un parlament. Lucrurile în privința sferelor de influență împărțite la Ialta sînt mai complicate. Paul Johnson a scris o carte despre Churchill (tradusă recent și în română la Editura Humanitas), în care încearcă să facă lumină și asupra acestui aspect. Atenție, e vorba de Paul Johnson, venerabilul istoric britanic, și nu de Boris Johnson, ministrul de Externe al Marii Britanii, unul din marii mincinoși din campania Brexit-ului, care și el a scris o carte despre Churchill, dar pe care n-am avut curiozitatea s-o citesc.

Paul Johnson e cel care l-a descris și pe Stalin într-o carte scurtă, clară și terifiantă. El conturează personalitatea lui Churchill în toată complexitatea ei, cu eroismele din tinerețe și goana după succes, cu greșelile și momentele sale de derută, cu strălucirea discursurilor, ideilor și deciziilor pe care se poate spune, fără îndoială, că s-a bazat victoria din cel de-al Doilea Război Mondial. Churchill, explică Johnson, era conștient de crimele și de pericolul bolșevic, încă din 1917. Pe atunci era ministrul forțelor armate și aeriene ale Imperiului Britanic și dorea să schimbe starea de lucruri care deja se instalase în Rusia, prin prelua­rea puterii de către Lenin. Marea Britanie pornise deja o intervenție militară în acest scop, pe care Churchill o susținea din plin, dar pe care, în cele din urmă, nu i s-a permis s-o ducă la capăt, punîndu i se în cîrcă eșecurile aventuriste militare anterioare (cel de la Dardanele). „Reușita acestei acțiuni militare“ – crede Johnson – „ar fi însemnat salvarea, în Rusia, a 20 de milioane de vieți de la foamete, crime și moarte în Gulag. Dacă bolșevicii ar fi fost înfrînți, e foarte puțin probabil ca Mussolini să fi venit la putere în Italia, sau Hitler – în Germania.“ Alta ar fi fost istoria secolului trecut.

Dar, cu toate că n-a reușit acea acțiune, Churchill știa bine cu cine avea de-a face în noua Uniune Sovietică. Și știa la fel de bine și 28 de ani mai tîrziu, la Ialta, cînd îl avea în față nu pe Lenin, ci pe Stalin. Acolo, cel care mai degrabă ar putea fi socotit ceva mai vinovat de ceea ce s-a întîmplat cu Europa de Est ar fi, după cum spune Johnson, președintele american Roosevelt. Istoricul spune că acesta ar fi fost mai suspicios în privința unor presupuse ambiții imperiale ale lui Churchill decît față de Stalin. Președintele american, scrie Johnson, „nu avusese experiența directă a bolșevismului, spre deosebire de Churchill, și nu ura comunismul cu fiecare fibră a ființei sale, precum Churchill“. Prim-ministrul britanic acceptase cu tristețe faptul că Roosevelt i-a blocat, la Ialta, toate încercările de a coordona politica anglo-americană, lucru de care, evident, Stalin a avut de profitat. Cînd sovieticii „eliberau“ estul Europei, Churchill remarca: „Este peste puterea acestei țări să împiedice ca tot felul de lucruri să se năruie în prezent“. Totuși, explică Johnson, Churchill „a reușit să smulgă o surcea din foc – Grecia“. Și a folosit pentru asta chiar trupe britanice, contribuind la anihilarea gherilelor comuniste. Salvînd Grecia, a permis și Turciei să nu cadă în plasa armatei sovietice. Multe alte lucruri a reușit omul de stat britanic să influențeze în lumea care se configura după război. Printre ele, crearea statului Israel. Că n-a reușit nimic în cazul estului Europei, e ghinionul nostru, dacă putem spune așa, dar nu e cazul să-l găsim vinovat tocmai pe Churchill. Uniunea Sovietică era la doi pași, Marea Britanie era departe. Trebuie spus și că, ulterior, anglo-americanii au lansat o mulțime de operațiuni secrete prin care au încercat „să-i împingă“ pe sovietici înapoi între granițele lor. Nu au reușit din cauza unor trădări și cîrtițe infiltrate de sovietici în inima serviciilor secrete ale acestor puteri occidentale, iar unele acțiuni, precum cele din Albania sau Polonia, s au soldat chiar cu multe pierderi de vieți omenești din partea lor. Sînt operațiuni despre care în istoriile noastre nu se spune nimic.

În fine, revenind la Churchill, să spunem că Johnson îl prezintă ca pe un om care, deși a ordonat raiduri distrugătoare împotriva Germaniei naziste, nu și-a pierdut niciodată umanitatea. Istoricul nu i omite nici multele-i hobby-uri, pictura, bucuria de a zidi case (a vrut să se înscrie în sindicatul zidarilor), colecționarea de fluturi vii, creșterea de animale și nici latura copilăroasă. La reședința de la Chartewell, de exemplu, își cumpărase un excavator pe care îl numea „dumnealui“. Istoricul are o explicație și pentru longevitatea lui Churchill (90 de ani), în ciuda faptului că apărea mereu în public cu țigări de foi în gură și avînd lîngă el pahare cu șampanie sau băuturi tari. Nu doar că avea o constituție foarte sănătoasă, dar nu fuma chiar așa de mult, pentru că acele țigări „i se stingeau mereu, fiind mai degrabă reaprinse decît fumate“, iar din băuturile tari „doar sorbea cîte puțin, la intervale lungi de timp“.

Și, fără doar și poate, dincolo de toate controversele posibile și imposibile, Winston Churchill rămîne una dintre cele mai importante și mai pline de har (și haz) personalități politice din secolul trecut.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucraina „fierbe“: înfrângerea teribilă cu România, descrisă într-un cuvânt de presa de la Kiev
Prezentă cu vedetele ei în SUA, echipa Ucrainei a suferit un rezultat de neconceput.
image
Mii de iranieni au ieșit în stradă în semn de susținere a atacului asupra Israelului
Mii de iranieni au ieșit duminică dimineața devreme pe străzile din Iran, în semn de susținere pentru atacul fără precedent cu drone și rachete în curs de desfășurare împotriva dușmanului înrăit Israel.
image
De ce a primit un jandarm din București în contul personal peste 1,6 milioane lei. „Ce de bani!”
Un subofiţer de la Direcția de Jandarmerie a Municipiului București, care îşi aştepta zilele acestea salariul, s-a trezit că i-au intrat în cont peste 1,6 milioane lei, adică peste 300.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.