Noul model al sinelui - narcisismul ┼či lenea sau o "lume altfel"?

Publicat în Dilema Veche nr. 515 din 24-30 decembrie 2013
Noul model al sinelui   narcisismul ┼či lenea sau o "lume altfel"? png

├Än urm─â cu c├«teva s─âpt─âm├«ni, am citit un articol ├«n Time, semnat de Joel Stein, despre noua genera┼úie occidental─â ÔÇ×Me, Me, MeÔÇť, genera┼úie caracterizat─â prin dou─â tr─âs─âturi principale: narcisismul ┼či lenea. M-am ├«ntrebat ├«n ce m─âsur─â aceste dou─â atribute ÔÇô narcisismul ┼či lenea ÔÇô s├«nt caracteristice pentru mine ┼či pentru cei din jurul meu. Astfel, am ajuns s─â m─â ├«ntreb: narcisismul ┼či lenea s├«nt oare reprezentative ┼či pentru majoritatea rom├ónilor?

Conform studiului Result Development despre valorile rom├ónilor cu studii superioare, realizat ├«n 2012, exprimarea sinelui (a ar─âta cine s├«nt) domin─â toate celelalte valori, ├«n timp ce valorile legate de munc─â se situeaz─â pe ultimul loc, iar moralitatea ÔÇô pe penultimul. Este firesc ca valorizarea ┼či exprimarea sinelui s─â se manifeste cu mai mult─â intensitate ├«n r├«ndul tinerilor rom├óni cu v├«rsta cuprins─â ├«ntre 20 ┼či 30 de ani. Dar ┼či pentru categoriile de v├«rst─â 30-40 de ani ┼či 41-50 de ani, valorile legate de a ar─âta cine s├«nt, de exprimarea sinelui, s├«nt aproape la fel de reprezentative ┼či consistent ├«mp─ârt─â┼čite.

Rezult─â de aici c─â, ┼či la noi, lucrurile stau la fel cu genera┼úia ÔÇ×Me, Me, MeÔÇť. Ba mai mult, am putea spune c─â avem de-a face cu mai multe genera┼úii ÔÇ×Me, Me, MeÔÇť. Iat─â de ce o discu┼úie despre valorile viitorului nostru sine nu e de prisos. ├Äntrebarea este, dac─â ajungem s─â consider─âm valorile sinelui (├«n special accentuarea narcisismului ┼či a lenei) ca fiind caracteristice pentru majoritatea dintre noi, oare cum va ar─âta viitorul nostru?

Revoluţia silenţioasă: sinele reprezintă valoarea supremă

├Äncep├«nd cu anii 1980, World Values Survey a semnalat tendin┼úa de schimbare, de ├«nlocuire a valorilor occidentale moderne, materialiste (banii ┼či siguran┼úa) cu altele noi, legate de exprimarea ego-ului ┼či autonomie. Iar aceast─â schimbare de valori a antrenat o serie de schimb─âri structurale ├«n ├«nsu┼či modul nostru de a fi, de a sim┼úi, de a face ceva. Una dintre cele mai importante schimb─âri este marcat─â de trecerea de la a-┼úi exprima identitatea prin ÔÇ×a face cevaÔÇť la a ar─âta ÔÇ×cine e┼čti doar prin faptul c─â e┼čtiÔÇť, prin ceea ce exprimi, prin ceea ce experimentezi. Astfel, dac─â ├«n cultura materialist─â, orientarea de baz─â era de a face ceva, de a construi ceva, de a ar─âta cine e┼čti prin propriile realiz─âri, ├«n noua cultur─â a sinelui, orientarea predominant─â este de a ar─âta cine e┼čti, s─â te exprimi ┼či at├«ta tot. S─â te exprimi. S─â consumi. S─â demonstrezi.

Aceast─â schimbare a valorilor materialiste moderne cu cele postmoderne a fost denumit─â revolu┼úia silen┼úioas─â, simboliz├«nd centrarea tot mai puternic─â pe propriul ego, pe formele de manifestare a acestuia. De aici ┼či p├«n─â la narcisism nu a mai fost dec├«t un pas.

Ce a provocat revoluţia sinelui?

Probabil c─â r─âspunsul ├«l putem g─âsi ├«n imaginea noastr─â de sine. Astfel, revolu┼úia sinelui nostru apare ca o consecin┼ú─â fireasc─â a cre┼čterii puterii ┼či influen┼úei imaginii de sine, de umflarea peste m─âsur─â a imaginii noastre despre noi ├«n┼čine, prin imaginarea unui poten┼úial propriu nem─ârginit, care ├«ns─â pierde orice contact cu realitatea, cu ceilal┼úi, cu realiz─ârile, cu materialitatea. Metaforic, putem spune c─â lupta dintre imaginea de sine ┼či stima de sine a fost c├«┼čtigat─â deta┼čat de cea dint├«i. Astfel, devine mai important cine crezi c─â e┼čti, dec├«t ceea ce ai f─âcut deja ├«n plan concret. S├«ntem ├«ntr-un nou spa┼úiu de manifestare a identit─â┼úii noastre, unul virtual, al posibilit─â┼úilor multiple, al imagina┼úiei despre sine. Pentru c─â stima de sine autentic─â se manifest─â ├«n plan real, concret, al propriilor realiz─âri, al faptelor, al rela┼úion─ârii cu ceilal┼úi.

Boala imaginii de sine a antrenat diverse forme de narcisism, în care celălalt devine tot mai estompat. Pentru că în narcisism ajungi să-ţi fii suficient ţie însuţi, celălalt nu mai are loc de propriul ego.

Sinele ┼či munca

├Än noul context cultural, munca, privit─â drept activitatea fundamental─â de realizare a sinelui nostru prin rezultatele produse, ├«┼či pierde din consisten┼ú─â, atractivitate, motivare, creare de sens. Astfel, munca nu mai reprezint─â una dintre valorile fundamental-umane, a┼ča cum a fost ├«n epoca modern─â, fiind capabil─â s─â stimuleze resursele oamenilor pentru a excela ├«n ceea ce fac, pentru a realiza ceva durabil. ├Än noul context cultural actual, lenea ca form─â de exprimare a sinelui devine tot mai generalizat─â, fiind preferat─â ├«n locul muncii. Astfel, lenea ar putea fi imaginat─â drept munca noului sine care se contempl─â pe sine ├«n acest spa┼úiu virtual ├«n care, ocup├«nd pozi┼úia de st─âp├«n absolut, ├«┼či contempl─â m─âre┼úia. Doar st─â ┼či contempl─â. Viseaz─â la ce ar putea s─â fac─â cu fenomenalul poten┼úial pe care ├«l posed─â. ┼×i ├«n acest caz, este vorba despre suprema┼úia imaginii de sine, despre ceea ce credem c─â putem fi, ├«n propriul imaginar, un univers construit pentru exprimarea propriului ego.

Realizările prin muncă nu mai reprezintă un echivalent al realizării de sine, al valorii personale. Dimpotrivă, pentru sinele nostru, altceva pare să fie mai important: consumul, exprimarea identităţii prin consum. A arăta cine sîntem prin ce consumăm, prin experienţele noastre, prin alte forme de activităţi (de muncă) care să ne exprime identitatea, care să ne reflecte trăirile, experienţele, unicitatea, valoarea.

Paradoxul consumului

├Än mod ra┼úional, pentru a consuma mai mult, e nevoie s─â produci mai mult. Deci, consumul excesiv al sinelui necesit─â cre┼čterea continu─â a productivit─â┼úii lui. A┼ča a luat na┼čtere turbo-sinele, care are drept scop ob┼úinerea productivit─â┼úii maxime, exploatarea de sine excesiv─â, consumul de sine ┼či exprimarea identit─â┼úii prin consumul de sine. Prefer─âm s─â ne consum─âm propriul sine ├«n foamea instinctiv─â de identitate: bani, putere, faim─â etc. Alerg─âm continuu dup─â consumul de experien┼úe, de tr─âiri, de satisfac┼úii etc.

C├«t de liberi s├«ntem ├«n aceast─â realitate dictat─â de consum? Nu s├«ntem liberi, nu ne sim┼úim liberi. Muncim 45-50-60 de ore pe s─âpt─âm├«n─â ┼či avem deseori senza┼úia c─â am uitat s─â tr─âim. Nu ┼čtim ce ar trebui s─â facem. Nu avem la ├«ndem├«n─â o pastil─â-miracol. Ne g├«ndim, ├«n schimb, c─â acest drum pe care continu─âm s─â mergem ar putea duce spre nic─âieri. Privind ├«nspre propriul sine, recunoa┼čtem un soi de autosuficien┼ú─â, consumul exagerat, exploatarea de sine ├«n foamea dup─â succes. Ne d─âm seama c─â am uitat s─â marc─âm evenimentele speciale din via┼úa noastr─â, s─ârb─âtorile care ar trebui s─â fie importante, dar nu mai s├«nt.

Revoluţia imaginii de sine

Evolu┼úia concep┼úiei despre sine, cre┼čterea importan┼úei sinelui nostru ├«n lume ┼či via┼ú─â au fost determinate de revolu┼úia imaginii de sine ├«ndreptate ├«mpotriva stimei de sine. Imaginea de sine se refer─â la ceea ce cred despre mine la nivel ideal, implic├«nd ├«ntregul meu poten┼úial nevalorificat, pe care pot s─â mi-l imaginez. Stima de sine se refer─â la realiz─ârile mele, la ceea ce am f─âcut deja, la poten┼úialul validat, valorificat. Iat─â de ce stima de sine are leg─âtur─â cu realitatea ├«mp─ârt─â┼čit─â de mine ┼či de ceilal┼úi, cu ├«ncrederea ├«n sine, demonstrat─â prin confruntarea direct─â a ego-ului nostru cu ÔÇ×realitatea celorlal┼úiÔÇť, iar imaginea de sine are leg─âtura direct─â cu propria imagina┼úie, cu o realitate virtual─â, ├«n care totul este posibil.

├Äntr-o astfel de realitate virtual─â, s─â-mi imaginez c├«t de bun s├«nt, c├«t de frumos ┼či de┼čtept s├«nt, s─â conduc lumea reprezint─â o misiune ÔÇ×moral─âÔÇť posibil─â ┼či pentru care s├«nt persoana cea mai calificat─â ┼či, evident, potrivit─â. Meritul meu este c─â exist ┼či c─â am un extraordinar poten┼úial. M─â simt ca ┼či cum m-am n─âscut cu acest drept, cu aceast─â misiune de a conduce lumea toat─â.

Realitatea ├«mp─ârt─â┼čit─â de mine ┼či de ceilal┼úi este ├«nlocuit─â cu realitatea virtual─â, care se hr─âne┼čte cu consumul de viitor. ├Än aceast─â nou─â realitate, imagina┼úia ┼či reprezentarea declan┼čeaz─â revolu┼úia sinelui, ├«mpotriva a ceea ce este ┼či pentru a fi ceea ce poate fi.

Revolu┼úia imaginar─â presupune sinele nostru virtual, multiplicarea sinelui ├«ntr-o infinitate de ipostaze, de euri cu aceea┼či identitate. O infinitate de euri care-┼či exercit─â dreptul de a fi, prin cunoa┼čterea, c─âutarea ┼či experimentarea, exploatarea concomitent─â a dorin┼úelor, pl─âcerilor, intereselor ┼či nevoilor etc. S─â fie acesta viitorul nostru sine? Unul al sinelui virtual, al cre─ârii de euri care s─â sus┼úin─â cre┼čteri exponen┼úiale de fericire personal─â? Ar putea fi o explica┼úie plauzibil─â asupra modului prin care noul sine virtual ├«┼či caut─â ┼či ├«┼či g─âse┼čte cauzalitatea ├«n formele extreme ale narcisismului.

O ÔÇ×lume altfelÔÇť?

Se spune c─â ÔÇ×omul a fost f─âcut s─â m─ân├«nce, s─â lucreze ┼či s─â doarm─â.ÔÇť Din aceast─â perspectiv─â, munca este cea care completeaz─â omul ┼či-l diferen┼úiaz─â de animal. Acum, munca, ├«n formatul ei tradi┼úional, privit─â prin rezultatul palpabil m─âsurat ├«n urma prest─ârii ei, ├«┼či schimb─â fundamental esen┼úa. Astfel, nu rezultatul ┼či efortul s├«nt esen┼úiale ├«n noua formul─â a muncii, ci contemplarea, imagina┼úia, reprezentarea. Noua activitate diferen┼úiatoare a sinelui este contemplarea ┼či imagina┼úia. Munca tradi┼úional─â nu mai este de actualitate pentru noul sine, ci doar o ├«ndeletnicire a vechiului sine. Munca tradi┼úional─â reprezint─â procese bine structurate ┼či organizate, care pot fi cu u┼čurin┼ú─â ┼či precizie executate de acum ├«nainte ├«n mod artificial, de c─âtre robo┼úi.

Munca noului sine poate fi confundat─â cu lenea, comoditatea. Pe bun─â dreptate, munca noului sine nu mai presupune disciplin─â, rigurozitate, efort, perseveren┼ú─â, c─âutarea excelen┼úei etc. Ea poate fi privit─â din afar─â drept o pierdere de vreme. Dar lucrurile nu stau deloc a┼ča.

Contemplarea ┼či imaginarea presupun o minte bine antrenat─â, curajoas─â, cu o ├«ncredere nem─âsurat─â ├«n poten┼úialul ei, o minte care ├«┼či con┼čtientizeaz─â misiunea, rostul. Pentru c─â presupune ie┼čirea din zona comodit─â┼úii ┼či mult─â ├«ndr─âzneal─â, curaj de a visa ┼či de a imagina ce nu este obi┼čnuit. De exemplu, munca viitorului nostru sine poate fi construc┼úia unei lumi ideale pentru sine, o ÔÇ×lume altfelÔÇť dec├«t cea pe care o ┼čtim ast─âzi, o ÔÇ×lume altfelÔÇť, care s─â aduc─â o doz─â consistent─â de bucurie ┼či fericire ├«n via┼úa individual─â. Poate fi acuzat de narcisism excesiv. Poate fi acuzat c─â nu ├«i pas─â dec├«t de fericirea lui. ┼×i poate fi condamnat pentru asta? Chiar dac─â ar ├«nsemna s─â se rup─â de ceilal┼úi, de via┼úa social─â a┼ča cum o cunoa┼čtem ast─âzi, ne ├«ntreb─âm dac─â acest scop, reprezentarea ┼či imaginarea fericirii personale, merit─â o astfel de ├«ndr─âzneal─â. Putem s─â o numim revolu┼úie, pentru c─â ├«nseamn─â o r─âsturnare a valorilor actuale cu altele noi, pe care ├«nc─â nu le putem ├«nc─â imagina. Dar putem s─â ├«ncepem.

Dorin Bodea este consultant ├«n management ┼či resurse umane la Result Development. Autor al volumului Valorile angaja┼úilor rom├óni. 

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.