Noul model al sinelui - narcisismul şi lenea sau o "lume altfel"?

Publicat în Dilema Veche nr. 515 din 24-30 decembrie 2013
Noul model al sinelui   narcisismul şi lenea sau o "lume altfel"? png

În urmă cu cîteva săptămîni, am citit un articol în Time, semnat de Joel Stein, despre noua generaţie occidentală „Me, Me, Me“, generaţie caracterizată prin două trăsături principale: narcisismul şi lenea. M-am întrebat în ce măsură aceste două atribute – narcisismul şi lenea – sînt caracteristice pentru mine şi pentru cei din jurul meu. Astfel, am ajuns să mă întreb: narcisismul şi lenea sînt oare reprezentative şi pentru majoritatea românilor?

Conform studiului Result Development despre valorile românilor cu studii superioare, realizat în 2012, exprimarea sinelui (a arăta cine sînt) domină toate celelalte valori, în timp ce valorile legate de muncă se situează pe ultimul loc, iar moralitatea – pe penultimul. Este firesc ca valorizarea şi exprimarea sinelui să se manifeste cu mai multă intensitate în rîndul tinerilor români cu vîrsta cuprinsă între 20 şi 30 de ani. Dar şi pentru categoriile de vîrstă 30-40 de ani şi 41-50 de ani, valorile legate de a arăta cine sînt, de exprimarea sinelui, sînt aproape la fel de reprezentative şi consistent împărtăşite.

Rezultă de aici că, şi la noi, lucrurile stau la fel cu generaţia „Me, Me, Me“. Ba mai mult, am putea spune că avem de-a face cu mai multe generaţii „Me, Me, Me“. Iată de ce o discuţie despre valorile viitorului nostru sine nu e de prisos. Întrebarea este, dacă ajungem să considerăm valorile sinelui (în special accentuarea narcisismului şi a lenei) ca fiind caracteristice pentru majoritatea dintre noi, oare cum va arăta viitorul nostru?

Revoluţia silenţioasă: sinele reprezintă valoarea supremă

Începînd cu anii 1980, World Values Survey a semnalat tendinţa de schimbare, de înlocuire a valorilor occidentale moderne, materialiste (banii şi siguranţa) cu altele noi, legate de exprimarea ego-ului şi autonomie. Iar această schimbare de valori a antrenat o serie de schimbări structurale în însuşi modul nostru de a fi, de a simţi, de a face ceva. Una dintre cele mai importante schimbări este marcată de trecerea de la a-ţi exprima identitatea prin „a face ceva“ la a arăta „cine eşti doar prin faptul că eşti“, prin ceea ce exprimi, prin ceea ce experimentezi. Astfel, dacă în cultura materialistă, orientarea de bază era de a face ceva, de a construi ceva, de a arăta cine eşti prin propriile realizări, în noua cultură a sinelui, orientarea predominantă este de a arăta cine eşti, să te exprimi şi atîta tot. Să te exprimi. Să consumi. Să demonstrezi.

Această schimbare a valorilor materialiste moderne cu cele postmoderne a fost denumită revoluţia silenţioasă, simbolizînd centrarea tot mai puternică pe propriul ego, pe formele de manifestare a acestuia. De aici şi pînă la narcisism nu a mai fost decît un pas.

Ce a provocat revoluţia sinelui?

Probabil că răspunsul îl putem găsi în imaginea noastră de sine. Astfel, revoluţia sinelui nostru apare ca o consecinţă firească a creşterii puterii şi influenţei imaginii de sine, de umflarea peste măsură a imaginii noastre despre noi înşine, prin imaginarea unui potenţial propriu nemărginit, care însă pierde orice contact cu realitatea, cu ceilalţi, cu realizările, cu materialitatea. Metaforic, putem spune că lupta dintre imaginea de sine şi stima de sine a fost cîştigată detaşat de cea dintîi. Astfel, devine mai important cine crezi că eşti, decît ceea ce ai făcut deja în plan concret. Sîntem într-un nou spaţiu de manifestare a identităţii noastre, unul virtual, al posibilităţilor multiple, al imaginaţiei despre sine. Pentru că stima de sine autentică se manifestă în plan real, concret, al propriilor realizări, al faptelor, al relaţionării cu ceilalţi.

Boala imaginii de sine a antrenat diverse forme de narcisism, în care celălalt devine tot mai estompat. Pentru că în narcisism ajungi să-ţi fii suficient ţie însuţi, celălalt nu mai are loc de propriul ego.

Sinele şi munca

În noul context cultural, munca, privită drept activitatea fundamentală de realizare a sinelui nostru prin rezultatele produse, îşi pierde din consistenţă, atractivitate, motivare, creare de sens. Astfel, munca nu mai reprezintă una dintre valorile fundamental-umane, aşa cum a fost în epoca modernă, fiind capabilă să stimuleze resursele oamenilor pentru a excela în ceea ce fac, pentru a realiza ceva durabil. În noul context cultural actual, lenea ca formă de exprimare a sinelui devine tot mai generalizată, fiind preferată în locul muncii. Astfel, lenea ar putea fi imaginată drept munca noului sine care se contemplă pe sine în acest spaţiu virtual în care, ocupînd poziţia de stăpîn absolut, îşi contemplă măreţia. Doar stă şi contemplă. Visează la ce ar putea să facă cu fenomenalul potenţial pe care îl posedă. Şi în acest caz, este vorba despre supremaţia imaginii de sine, despre ceea ce credem că putem fi, în propriul imaginar, un univers construit pentru exprimarea propriului ego.

Realizările prin muncă nu mai reprezintă un echivalent al realizării de sine, al valorii personale. Dimpotrivă, pentru sinele nostru, altceva pare să fie mai important: consumul, exprimarea identităţii prin consum. A arăta cine sîntem prin ce consumăm, prin experienţele noastre, prin alte forme de activităţi (de muncă) care să ne exprime identitatea, care să ne reflecte trăirile, experienţele, unicitatea, valoarea.

Paradoxul consumului

În mod raţional, pentru a consuma mai mult, e nevoie să produci mai mult. Deci, consumul excesiv al sinelui necesită creşterea continuă a productivităţii lui. Aşa a luat naştere turbo-sinele, care are drept scop obţinerea productivităţii maxime, exploatarea de sine excesivă, consumul de sine şi exprimarea identităţii prin consumul de sine. Preferăm să ne consumăm propriul sine în foamea instinctivă de identitate: bani, putere, faimă etc. Alergăm continuu după consumul de experienţe, de trăiri, de satisfacţii etc.

Cît de liberi sîntem în această realitate dictată de consum? Nu sîntem liberi, nu ne simţim liberi. Muncim 45-50-60 de ore pe săptămînă şi avem deseori senzaţia că am uitat să trăim. Nu ştim ce ar trebui să facem. Nu avem la îndemînă o pastilă-miracol. Ne gîndim, în schimb, că acest drum pe care continuăm să mergem ar putea duce spre nicăieri. Privind înspre propriul sine, recunoaştem un soi de autosuficienţă, consumul exagerat, exploatarea de sine în foamea după succes. Ne dăm seama că am uitat să marcăm evenimentele speciale din viaţa noastră, sărbătorile care ar trebui să fie importante, dar nu mai sînt.

Revoluţia imaginii de sine

Evoluţia concepţiei despre sine, creşterea importanţei sinelui nostru în lume şi viaţă au fost determinate de revoluţia imaginii de sine îndreptate împotriva stimei de sine. Imaginea de sine se referă la ceea ce cred despre mine la nivel ideal, implicînd întregul meu potenţial nevalorificat, pe care pot să mi-l imaginez. Stima de sine se referă la realizările mele, la ceea ce am făcut deja, la potenţialul validat, valorificat. Iată de ce stima de sine are legătură cu realitatea împărtăşită de mine şi de ceilalţi, cu încrederea în sine, demonstrată prin confruntarea directă a ego-ului nostru cu „realitatea celorlalţi“, iar imaginea de sine are legătura directă cu propria imaginaţie, cu o realitate virtuală, în care totul este posibil.

Într-o astfel de realitate virtuală, să-mi imaginez cît de bun sînt, cît de frumos şi deştept sînt, să conduc lumea reprezintă o misiune „morală“ posibilă şi pentru care sînt persoana cea mai calificată şi, evident, potrivită. Meritul meu este că exist şi că am un extraordinar potenţial. Mă simt ca şi cum m-am născut cu acest drept, cu această misiune de a conduce lumea toată.

Realitatea împărtăşită de mine şi de ceilalţi este înlocuită cu realitatea virtuală, care se hrăneşte cu consumul de viitor. În această nouă realitate, imaginaţia şi reprezentarea declanşează revoluţia sinelui, împotriva a ceea ce este şi pentru a fi ceea ce poate fi.

Revoluţia imaginară presupune sinele nostru virtual, multiplicarea sinelui într-o infinitate de ipostaze, de euri cu aceeaşi identitate. O infinitate de euri care-şi exercită dreptul de a fi, prin cunoaşterea, căutarea şi experimentarea, exploatarea concomitentă a dorinţelor, plăcerilor, intereselor şi nevoilor etc. Să fie acesta viitorul nostru sine? Unul al sinelui virtual, al creării de euri care să susţină creşteri exponenţiale de fericire personală? Ar putea fi o explicaţie plauzibilă asupra modului prin care noul sine virtual îşi caută şi îşi găseşte cauzalitatea în formele extreme ale narcisismului.

O „lume altfel“?

Se spune că „omul a fost făcut să mănînce, să lucreze şi să doarmă.“ Din această perspectivă, munca este cea care completează omul şi-l diferenţiază de animal. Acum, munca, în formatul ei tradiţional, privită prin rezultatul palpabil măsurat în urma prestării ei, îşi schimbă fundamental esenţa. Astfel, nu rezultatul şi efortul sînt esenţiale în noua formulă a muncii, ci contemplarea, imaginaţia, reprezentarea. Noua activitate diferenţiatoare a sinelui este contemplarea şi imaginaţia. Munca tradiţională nu mai este de actualitate pentru noul sine, ci doar o îndeletnicire a vechiului sine. Munca tradiţională reprezintă procese bine structurate şi organizate, care pot fi cu uşurinţă şi precizie executate de acum înainte în mod artificial, de către roboţi.

Munca noului sine poate fi confundată cu lenea, comoditatea. Pe bună dreptate, munca noului sine nu mai presupune disciplină, rigurozitate, efort, perseverenţă, căutarea excelenţei etc. Ea poate fi privită din afară drept o pierdere de vreme. Dar lucrurile nu stau deloc aşa.

Contemplarea şi imaginarea presupun o minte bine antrenată, curajoasă, cu o încredere nemăsurată în potenţialul ei, o minte care îşi conştientizează misiunea, rostul. Pentru că presupune ieşirea din zona comodităţii şi multă îndrăzneală, curaj de a visa şi de a imagina ce nu este obişnuit. De exemplu, munca viitorului nostru sine poate fi construcţia unei lumi ideale pentru sine, o „lume altfel“ decît cea pe care o ştim astăzi, o „lume altfel“, care să aducă o doză consistentă de bucurie şi fericire în viaţa individuală. Poate fi acuzat de narcisism excesiv. Poate fi acuzat că nu îi pasă decît de fericirea lui. Şi poate fi condamnat pentru asta? Chiar dacă ar însemna să se rupă de ceilalţi, de viaţa socială aşa cum o cunoaştem astăzi, ne întrebăm dacă acest scop, reprezentarea şi imaginarea fericirii personale, merită o astfel de îndrăzneală. Putem să o numim revoluţie, pentru că înseamnă o răsturnare a valorilor actuale cu altele noi, pe care încă nu le putem încă imagina. Dar putem să începem.

Dorin Bodea este consultant în management şi resurse umane la Result Development. Autor al volumului Valorile angajaţilor români. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

SUA şi UE în competiţie FOTO SHUTTERSTOCK
Războiul SUA-UE: protecția datelor bate tarifele vamale. Ce sectoare de activitate vor fi afectate din cauza diferențelor de reglementare
„Războiul datelor” dintre UE și SUA este cel puțin la fel de important ca „războiul comercial”, generat de tarifele vamale reciproce, fiind mai mult decât o simplă dispută juridică, spun specialiștii.
Poluare oras poluat masini FOTO Shutterstock jpg
Noi restricții pentru proprietarii de mașini pe motorină, impuse de UE
Noi reguli pentru conducătorii de autovehicule pe motorină vor fi impuse în UE, în special pentru mașinile cu o vechime destul de mare al căror kilometraj a depășit 150.000.
INSTANT ILUSTRATIE VOT PARLAMENTARE 23 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Alegeri prezidențiale 2025: Ce nu ai voie să le faci în cabina de vot
Votul este un instrument fundamental al democrației și una dintre cele mai importante modalități prin care cetățenii își pot influența viitorul, respectarea regulilor de vot fiind extrem de importantă.
par alb istock jpg
De ce nu e bine să-ți smulgi primele fire de păr alb. Explicațiile specialiștilor
În încercarea de a masca semnele trecerii timpului, mulți oameni aleg să smulgă firele de păr albe imediat ce apar. Deși pare o soluție rapidă, această practică poate avea consecințe negative asupra sănătății scalpului și a părului.
malaga 3619271 1280 jpg
Care este cel mai simpatic oraș pentru expați? Este înconjurat de munți și are plaje superbe
În ziua de azi, alegerea unui oraș nou în care să trăiești ca expat poate fi o provocare. Însă dacă visezi la soare, oameni calzi și o viață socială activă, atunci răspunsul este clar: Malaga, Spania.
1 tratamentul miraculos care te scapa de varice in 30 de minute jh2n jpg jpeg
Planta cu proprietăți medicinale, foarte eficientă în tratamentul varicelor și hemoroizilor
Natura ne oferă resurse valoroase pentru menținerea sănătății, iar printre plantele cu acțiune terapeutică remarcabilă se află și traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris).
luca pferdmenges la iasi foto facebook jpg
Cine e cea mai tânără persoană care a fost în toate țările de pe glob. Cât l-a costat experiența. Prima oară a fost în România
În vârstă de doar 23 de ani, un neamț a devenit la finalul lunii aprilie cea mai tânără persoană din lume care a vizitat fiecare țară de pe glob. Interesant este faptul că prima țară vizitată de tânăr a fost chiar România.
robert de niro fiica trans jpg
Robert de Niro are o fiică transgender: „Eu o iubesc și o susțin!”
Robert De Niro (81 de ani) și-a exprimat public susținerea față de fiica sa, Airyn De Niro (29 de ani), după ce aceasta a vorbit deschis despre procesul ei de tranziție și identitate de gen.
Alexandru Ioan Cuza, portret de Carol Popp de Szathmary (© Wikimedia Commons)
2 mai: Lovitura de stat dată de Alexandru Ioan Cuza în 1864, prin care domnitorul și-a consolidat puterea în detrimentul legislativului
Pe 2 mai, în 1519, a murit celebrul pictor, sculptor și inventator renascentist Leonardo da Vinci. În aceeași zi, dar câteva sute de ani mai târziu, s-a născut istoricul şi arheologul Ioan Andrieşescu. Tot într-o zi de 2 mai, a avut loc și lovitura de stat dată de Alexandru Ioan Cuza.