Notre-Dame: ce mesaj pentru Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie – 1 mai 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Luni, 15 aprilie, focul care mistuia la Paris acoperişul şi fleşa catedralei Notre-Dame a stupefiat milioane de oameni, iar în mintea multora dintre ei s-au „aprins“, ca nişte flăcări interioare, cîteva întrebări inevitabile: sîntem în faţa unui semn al destinului? trebuie să vedem în această dramă un mesaj? va trebui să trăim altfel după o astfel de traumă? este acest incendiu o pedeapsă? trebuie să vedem în mutilarea unui monument construit cu 850 de ani în urmă începutul sfîrşitului pentru civilizaţia care l-a creat? ce i se întîmplă Franţei, că este confruntată cu atîtea incendii (sociale şi de altă natură)?

Jurnaliştii care au transmis de la faţa locului în acea seară şi apoi în acea noapte au încercat să dea primele răspunsuri sau să-i incite pe cei intervievaţi să se aventureze în găsirea unor „chei“. Oare noi, francezii, ar trebui să fim mai uniţi, să fie acesta sensul dramei de la Notre-Dame? îl întreba un jurnalist pe istoricul şi scriitorul Stéphane Bern, personalitate mediatică însărcinată de preşedintele Macron tocmai cu protecţia monumentelor istorice.

Preşedintele Emmanuel Macron a simţit şi el nevoia să spună, adresîndu-se francezilor, că acestei nenorociri trebuie să i se atribuie un sens. Pompierii încă luptau cu flăcările cînd şeful statului a lansat un apel la unitate naţională, la generozitate, la speranţă, la reconstruirea coeziunii sociale.

Mai mulţi politicieni au decretat, pentru cel puţin 24 de ore, un fel de armistiţiu politic. „Nu-mi stă capul în acest moment la politică“, a declarat, de exemplu, Jean-Luc Mélenchon, liderul radicalilor de stînga. Şi timp de 24 de ore au plutit în aer mai multe întrebări legate de practica politică şi de crizele sociale: oare după imaginile sinistre de la Notre-Dame, divizunile dintre francezi vor rămîne la fel de adînci? oare „vestele galbene“ vor continua să manifesteze cu aceeaşi furie şi să incendieze în continuare, în fiecare sîmbătă, maşini, magazine, cafenele, bănci, mobilier urban, furgoane ale poliţiei?

Mai mulţi ecleziastici, printre care Monseniorul Michel Aupetit, arhiepsicop al Parisului, au propus o „lectură“ religioasă a incendiului: Dumnezeu ne cere să fim mai umili în faţa celor create de el, să nu mai distrugem planeta, să nu asasinăm prin modul nostru de viaţă celelalte vieţuitoare ale Terrei, să nu ne transformăm viaţa într-o goană după bunuri materiale şi într-o orgie a consumului, să fim mai atenţi unii la alţii şi la cei aflaţi în mare nevoie, să nu lăsăm flacăra credinţei să se stingă, să reîncepem să ne rugăm pentru ca rănile omenirii să se vindece… Faptul că drama s-a produs la începutul Săptămînii Sfinte, înaintea Paştelui catolic, a amplificat mesajul religios al incendiului.

La Vatican, cardinalul Robert Sarah a declarat fără ezitare: „Acest incendiu este un apel al lui Dumnezeu pentru ca oamenii să-şi regăsească dragostea de Dumnezeu. Prin aceste flăcări apocaliptice, Dumnezeu a vrut să le atragă oamenilor atenţia şi să-i îndemne să-şi regăsească credinţa strămoşilor lor. Acest mesaj este adresat în mod special Franţei. Uneori este nevoie de foc pentru ca să ne deschidem Cerului…“

Filozoful german Peter Sloterdijk consideră şi el că dezastrul de la Notre-Dame este „un semnal“, dar într-un registru diferit. Revista Le Point i-a solicitat chiar a doua zi un interviu, iar filozoful german le spune francezilor următoarele cuvinte înţelepte: „Ar trebui să vă eliberaţi de o anumită tradiţie negativistă şi să înţelegeţi că, atîta vreme cît Notre-Dame nu este reconstruită, luptele sociale ar trebui să se calmeze“.

Poate că această ultimă interpretare ar trebui extinsă la întreaga Europă. În ce mă priveşte, Notre-Dame mi se pare acum o metaforă a unei Europe din care n-au mai rămas în picioare decît zidurile. Tot ceea ce îi conferea consistenţă Uniunii Europene începe să dispară, cum s a golit şi incinta catedralei… Brexit-ul a fost un incendiu, iar europenii nu reuşesc deocamdată să-l stingă. Toată lumea vorbeşte de reconstrucţia Europei, dar, ca şi în cazului Catedralei Notre-Dame, viziunile sînt diferite…

După imaginile premonitorii de luni, 15 aprilie, europenii ar trebui poate să înţeleagă că, ori de cîte ori se scufundă în demenţa diviziunilor, întreaga Europă ia foc. Pe nici un alt continent nu s-au produs, pe durata a o mie de ani de istorie, atîtea „incendii“ ca în Europa. Războiul de o sută de ani, războaiele religioase, războiul de treizeci de ani, războiul de şapte ani, Revoluţia franceză, războaiele napoleoniene, Comuna din Paris, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial, războiul din Bosnia… Toate aceste capitole de istorie, precum şi multe altele, sînt tot atîtea incendii, tot atîtea suferinţe imense din care, de fiecare dată, europenii au crezut că pot decanta un mesaj, o lecţie pentru viitor.

Oare să fie un mesaj şi faptul că în incendiul de la Notre-Dame nu şi-a pierdut nimeni viaţa?

În Franţa, unitatea sacră în jurul dramei de la Notre-Dame nu a durat decît 24 de ore. Ea s-a evaporat după ce au început să „curgă“ milioanele pentru reconstruirea catedralei. În faţa sutelor de milioane de euro anunţate cu o rapiditate suspectă de familiile bogate, oamenii modeşti, care voiau să ofere şi ei cîte o sută sau cîte două sute de euro, s-au simţit umiliţi şi chiar revoltaţi. Nu degeaba se spune că banul este ochiul diavolului. Ceea ce ar fi trebuit să-i unească pe francezi, o tragedie naţională, îi divizează acum şi mai mult şi suscită noi resentimente. Să fie şi aceasta o lecţie? Sau o nouă încercare a destinului?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: