Noël Bernard

Publicat în Dilema Veche nr. 923 din 16 – 22 decembrie 2021
Comunismul se aplică din nou jpeg

Luna aceasta se împlinesc 40 de ani de la dispariția prematură a lui Noël Bernard. Vreau să cred că nu s-a împuținat prea tare numărul celor care mai știu cine a fost Noël Bernard: directorul departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă, între 1955-1958 și apoi între 1966-1981. Un director și un jurnalist de limbă română cum n-a mai fost altul ‒ aș îndrăzni să spun. De altfel, Liviu Tofan, director al Institutului de Istorie Recentă, și el fost jurnalist și manager la Radio Europa Liberă, citează în recenta sa carte Ne-au ținut în viață – Radio Europa Liberă 1970-1990 (Editura Omnium, 2021) aprecierea lui James Brown, director american al Radio Free Europe, despre Noël Bernard: „El a fost cel mai sclipitor jurnalist de radio care a existat vreodată la Europa Liberă”. De menționat că, de-a lungul timpului, Europa Liberă a avut mii de jurnaliști care au activat pentru toate țările Europei de Est. James Brown era un american care știa românește (potrivit lui Liviu Tofan, după căderea comunismului citea Dilema) și deci era în bună cunoștință de cauză asupra activității la radio a lui Noël Bernard.

Vocea îi era inconfundabilă, clară și de-o vibrație aparte, argumentele – imbatabile, stilul retoric ca al bunilor avocați americani din filme, tonul măsurat și uneori cu o ironie sobră. Greu de găsit vreun alt gazetar de limbă română care să mai fi avut o asemenea prestanță. În necrologul de acum 40 de ani, Virgil Ierunca spunea că „Noël Bernard a fost mai mult decît un bun ziarist”. Ierunca îi dezvăluia forța de a fi transformat simpla comunicare într-o comuniune și constata că vorbele sale erau așteptate de ascultători „ca un fel de izbăvire”, fără însă ca autorul lor să se fi transformat vreodată într-un propovăduitor sau să fi „căzut în ideologie”.

Popularitatea lui Noël Bernard și a postului pe care-l conducea ajunseseră la cote incredibile (cca. zece milioane de români ascultau Europa Liberă cel puțin o dată pe săptămînă, cea mai mare audiență dintre toate departamentele naționale ale REL, potrivit datelor publicate de Liviu Tofan). În mare măsură aceste cote s-au datorat lui Noël Bernard. Astăzi se pot asculta pe Internet unele dintre editorialele sale. Erau la o enormă distanță ca autenticitate, normalitate sau informație față de presa și Radioul comuniste din România de atunci, dar sînt la mare distanță ca stil, calitate sau rigoare și față de presa și Radioul dezvoltate în condiții de libertate din România de astăzi.

În emisiunile sale, Noel Bernard folosea formula „domnul Ceaușescu”. Cine oare îi mai spunea tovarășului Ceaușescu „domn”? Cu toată această eleganță însă, directorul Europei Libere era capabil să-l facă de-a dreptul praf pe liderul comunist. Fără insulte, fără termeni nepotriviți, fără ridicări de ton, fără isterie, doar cu adevăruri și argumente logice, dădea impresia că-l putea desființa cu totul.

Mi-aduc aminte cum Andrei Pleșu remarca odată că în presa noastră nu mai există nici un „domn adevărat”. Asta era însă cu mulți ani în urmă. Astăzi, așa o problemă nici nu se mai poate pune, nu mai are sens. Sigur, domni au mai existat în presă, de obicei pe la posturile străine în limba română. Pe unii i-am și cunoscut, cu alții am avut chiar onoarea să fiu coleg, după Revoluție. Pe Noël Bernard, domnul între domni, n-aveam însă cum să-l cunosc. Eram la liceu cînd a murit. Îl ascultasem totuși de nenumărate ori la radio, iar pentru mine, vocea lui era vocea directorului de radio universal (tot așa cum vocea Ioanei Măgură Bernard era vocea crainicului de radio absolut). Nu credeam că mai puteau exista și alți sau altfel de directori de radio. Era în același timp vocea unui domn desăvîrșit. Mi-l închipuiam întotdeauna în costum, afabil, protector și în același timp autoritar. Am avut ulterior confirmarea că așa era. Adică vocea de la radio era chiar omul.

Știam că tatăl meu se întîlnise cu el cînd călătorise în Occident. Odată, cînd s-a întors, i-a șoptit mamei marele secret: „M-am văzut cu Moș Crăciun”. Am înțeles despre cine era vorba, eram foarte impresionat și, în același timp, nespus de curios cum arăta „Moș Crăciun” în realitate. Pe atunci era, desigur, ca și adevăratul Moș Crăciun, un simbol și o întruchipare a nădejdii pe care încă ne-o puneam în ajutorul americanilor. De fapt, era chiar un fel de cadou al lor, atît cît se putea în acele vremuri.  

„Cel mai sclipitor jurnalist” era (cum altfel?) vînat în permanență de Securitate. S-au făcut chiar speculații, neprobate pînă astăzi, că acel cancer care l-a răpus i-ar fi fost provocat printr-o iradiere. Știm că, la fel ca alți redactori, era și el în permanență amenințat. Securitatea urzea întruna tot felul de planuri pentru reducerea la tăcere sau compromiterea celor mai puternice voci critice la adresa regimului comunist.  

Liviu Tofan povestește că „Noel Bernard devenise imun la amenințări” și că avea o formulă standard cu care-i încuraja pe cei îngrijorați de ele: „Nu se întîmplă nimic, dragă, ei tot amenință, n-avea nici o grijă, nu se întîmplă nimic”. (Și totuși se întîmpla. Pe lîngă altele, în 1981, la sediul din München al Europei Libere a explodat chiar o bombă, un atentat despre care astăzi știm că fusese comandat de Securitatea din România.) Probabil că teama și intimidarea provocate de amenințări erau sentimente incompatibile cu personalitatea lui Noël Bernard, omul al cărui destin a fost sintetizat de Virgil Ierunca în cîteva cuvinte: „S-a născut și a murit în studiourile Europei Libere”.    

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.