Ne vedem pe hartă

Publicat în Dilema Veche nr. 738 din 12-18 aprilie 2018
Ne vedem pe hartă jpeg

De ce-i nordul sus pe hartă, și nu jos sau, ca să mă exprim cu cuvintele mele, la stînga? În ultimii ani s-a tot vorbit nu despre absența unui motiv științific pentru această alegere, absență care e evidentă, ci despre măsura în care această alegere, născută ideologic, perpetuează o ideologie. Cam toate limbile valorizează, în mici metafore cotidiene, susul față de jos, deci ce e mai la nord pe hartă ne va apărea mai important. Hărțile din secolul al XVI-lea ale lui Mercator, care impun practic prezența nordului în susul hărții, nu sînt neapărat o declarație de dispreț față de sud și consfințesc poate, pur și simplu, faptul că în emisfera nordică e mai mult uscat și mai multă lume, și deci se face mai mult grătar. Pe de altă parte, felul în care sînt orientate și centrate hărțile n-are cum să nu influențeze percepția importanței relative a statelor. Că hărțile ar fi putut fi azi altfel, e clar. Multe hărți creștine medievale aveau estul (adică Paradisul) sus. Multe din cele islamice aveau sudul sus, dat fiind că se orientau către Mecca, față de care mare parte din lumea musulmană se afla mai la nord (ceea ce e încă valabil, în ciuda faptului că Indonezia e acum statul cu cea mai mare populație musulmană din lume, în vremea ce, în zilele lui Mercator, islamul încă nu domina hinduismul și budismul local).

Cum arătau hărțile grecești antice nu știm. Nici una nu s-a păstrat. Povești cu hărți s-ar mai găsi. Cînd un lider grec din Milet încearcă să-l convingă pe regele Spartei să îi dea o mînă de ajutor împotriva perșilor, el vine pregătit, spune Herodot (V, 49), cu o hartă pe o tăbliță de bronz, pe care arată tacticos: uite, aici sînt ionienii, apoi lidienii, dincolo frigienii… (Exact ca la curs.) Eu pun pariu că regele spartan se uita la hartă și, în loc să îi stea mintea la tratate diplomatice, se gîndea numai: nu mi-o dă mie? La asta se adaugă un episod din viața lui Socrate (păstrat, ce-i drept, într-o sursă mult mai tîrzie, Aelianus, Var. Hist., III, 28) care ni-l înfățișează pe filozof dedîndu-se la miștouri cartografice. Pe scurt, Socrate îl duce pe Alcibiade, care se umfla mereu în pene pentru că avea proprietăți funciare fără număr, undeva în oraș, unde era expusă o hartă a lumii. Pe acea hartă, Alcibiade reușește, de bine, de rău, să identifice Attica, dar, evident, nu și propriile terenuri, tocmai bine pentru ca Socrate să poată comenta că deci se lăudase cu ceva ce nici măcar nu era o parte a lumii.

Cum despre hărțile romane am vorbit altădată, aș mai da cîteva exemple de hărți vechi din Orient. Cu vestul sus e, de pildă, o hartă akkadiană de pe o mică tăbliță de lut (cît buzunarul de la cămașă), veche de aproape patru milenii și jumătate, găsită în nordul Irakului. Apar acolo așezări, rîuri, munți (cei din urmă ca un fel de solzi), dar și dimensiuni de ogoare și de parcele. După inscripție, e posibil să fie vorba de locația unei garnizoane a unor trupe venite din Ebla, din nordul Siriei. Cu sudul sus e o hartă egipteană veche de mai bine de trei milenii, o fîșie îngustă de papirus lungă de aproape trei metri descriind o zonă din deșertul egiptean, între Nil și Marea Roșie, unde erau mine de aur și cariere de unde se scotea o anume gresie verzuie, la mare preț. Dacă n-aveai statui făcute din gresia aia sine qua non, te oprea lumea pe stradă și ți zicea: săracule! În mijlocul papirusului este o stelă ovală cu numele faraonului, mai sus templul lui Amon și patru clădiri descrise (cu patos reținut) drept „casele unde se spală aurul“. Mai sînt indicate un rezervor de apă, distanțe, simboluri și un fel de legendă. E cea mai veche hartă geologică din lume și cea mai veche hartă de interes topografic în general. Sînt desenați și copaci pe ea, anume – normal – tamarinzi.

Încă două hărți de lut al căror nord nu e clar. Mai întîi, o hartă a cetății Nippur (1200 î.Hr.), cu descrieri în sumeriană și akkadiană: numele cetății, templul cel mai important, templul mai mic, apoi un fel de întins Cișmigiu local, în fine, rîul Eufrat (care în antichitate era imediat lîngă cetate, dar azi e mult mai departe). Porțile din zidurile cetății sînt marcate, ca și șanțurile de fortificație. Canalul central de pe hartă e de identificat cu cel care împarte încă ruinele în două pe situl de azi. E drept că arheologii au descoperit templul cel mare altundeva decît apare pe harta făcută de poporul care a făcut templul. Ar fi o exagerare să numim asta o problemă? Nu.

Pe o faimoasă hartă babiloniană a lumii (mappa mundi) de la 600 î.Hr., lumea e o stea cu șapte vîrfuri, ceea ce dovedește o putere de observație ieșită din comun. Acest Babilon mitologic se află în interiorul unui „rîu cu ape amare“ (așa e descrisă în cuneiforme această mare). Orașul, un dreptunghi prelung, e împărțit în două de Eufrat și se învecinează, între alții, cu asirienii la est și cu chaldeenii la sud-vest, desenați ca niște cerculețe. O linie curbă undeva sînt munții Zagros, iar cîteva linii drepte reprezintă un triumf birocratic asupra mlaștinilor din sudul orașului.

Aici închid muzeul și îmi iau rămas bun. În buzunarul de la cămașă? Nimic. A, da, tăblița de lut. Ca să vezi. Poftiți. Și bucățelele astea mici.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Cum afli când te poți pensiona: ce documente trebuie depuse. CALCULATOR pensie anticipată
Creșterea vârstei de pensionare este luată în calcul în toate statele lumii în care natalitatea a scăzut, iar îmbătrânirea populației accelerează, punând în dificultate sistemele publice de pensii.
image
Povestea dramatică a celei mai de succes dresoare de lei și tigri din România. Final tragic de carieră
Cea mai renumită dresoare de lei și tigri din România a fost brașoveanca Lidia Jiga. Ea a murit în arenă, sfâșiată de tigrul pe care-l plimba cu decapotabila prin București în anii 1960
image
Misterul morții spionilor înecați în Lacul Maggiore din Alpii Elvețieni: „A venit apocalipsa peste noi“ VIDEO
Patru persoane au murit după ce o navă care transporta 21 de pasageri, toți în legătură cu serviciile secrete italiene și israeliene, s-a răsturnat, iar speculațiile privind natura călătoriei sunt din ce în ce mai multe.

HIstoria.ro

image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.
image
Ultimele zile din viața lui Adolf Hitler
Rar s-a mai întâmplat în istoria omenirii ca moartea unui om care a influențat decisiv nu doar secolul al XX-lea, dar și felul în care a evoluat omenirea până în ziua de azi să dea naștere la atât de multe minciuni, legende și adevăruri spuse pe jumătate. Autoritățile sovietice, singurele în măsură să afle adevărul, au făcut tot posibilul să încurce și mai mult lucrurile. Pentru Stalin, care gândea în termenii Războiului Rece încă din 1945, un Hitler probabil viu și nevătămat era mult mai folosi
image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.