Ne vedem pe hartă

Publicat în Dilema Veche nr. 738 din 12-18 aprilie 2018
Ne vedem pe hartă jpeg

De ce-i nordul sus pe hartă, și nu jos sau, ca să mă exprim cu cuvintele mele, la stînga? În ultimii ani s-a tot vorbit nu despre absența unui motiv științific pentru această alegere, absență care e evidentă, ci despre măsura în care această alegere, născută ideologic, perpetuează o ideologie. Cam toate limbile valorizează, în mici metafore cotidiene, susul față de jos, deci ce e mai la nord pe hartă ne va apărea mai important. Hărțile din secolul al XVI-lea ale lui Mercator, care impun practic prezența nordului în susul hărții, nu sînt neapărat o declarație de dispreț față de sud și consfințesc poate, pur și simplu, faptul că în emisfera nordică e mai mult uscat și mai multă lume, și deci se face mai mult grătar. Pe de altă parte, felul în care sînt orientate și centrate hărțile n-are cum să nu influențeze percepția importanței relative a statelor. Că hărțile ar fi putut fi azi altfel, e clar. Multe hărți creștine medievale aveau estul (adică Paradisul) sus. Multe din cele islamice aveau sudul sus, dat fiind că se orientau către Mecca, față de care mare parte din lumea musulmană se afla mai la nord (ceea ce e încă valabil, în ciuda faptului că Indonezia e acum statul cu cea mai mare populație musulmană din lume, în vremea ce, în zilele lui Mercator, islamul încă nu domina hinduismul și budismul local).

Cum arătau hărțile grecești antice nu știm. Nici una nu s-a păstrat. Povești cu hărți s-ar mai găsi. Cînd un lider grec din Milet încearcă să-l convingă pe regele Spartei să îi dea o mînă de ajutor împotriva perșilor, el vine pregătit, spune Herodot (V, 49), cu o hartă pe o tăbliță de bronz, pe care arată tacticos: uite, aici sînt ionienii, apoi lidienii, dincolo frigienii… (Exact ca la curs.) Eu pun pariu că regele spartan se uita la hartă și, în loc să îi stea mintea la tratate diplomatice, se gîndea numai: nu mi-o dă mie? La asta se adaugă un episod din viața lui Socrate (păstrat, ce-i drept, într-o sursă mult mai tîrzie, Aelianus, Var. Hist., III, 28) care ni-l înfățișează pe filozof dedîndu-se la miștouri cartografice. Pe scurt, Socrate îl duce pe Alcibiade, care se umfla mereu în pene pentru că avea proprietăți funciare fără număr, undeva în oraș, unde era expusă o hartă a lumii. Pe acea hartă, Alcibiade reușește, de bine, de rău, să identifice Attica, dar, evident, nu și propriile terenuri, tocmai bine pentru ca Socrate să poată comenta că deci se lăudase cu ceva ce nici măcar nu era o parte a lumii.

Cum despre hărțile romane am vorbit altădată, aș mai da cîteva exemple de hărți vechi din Orient. Cu vestul sus e, de pildă, o hartă akkadiană de pe o mică tăbliță de lut (cît buzunarul de la cămașă), veche de aproape patru milenii și jumătate, găsită în nordul Irakului. Apar acolo așezări, rîuri, munți (cei din urmă ca un fel de solzi), dar și dimensiuni de ogoare și de parcele. După inscripție, e posibil să fie vorba de locația unei garnizoane a unor trupe venite din Ebla, din nordul Siriei. Cu sudul sus e o hartă egipteană veche de mai bine de trei milenii, o fîșie îngustă de papirus lungă de aproape trei metri descriind o zonă din deșertul egiptean, între Nil și Marea Roșie, unde erau mine de aur și cariere de unde se scotea o anume gresie verzuie, la mare preț. Dacă n-aveai statui făcute din gresia aia sine qua non, te oprea lumea pe stradă și ți zicea: săracule! În mijlocul papirusului este o stelă ovală cu numele faraonului, mai sus templul lui Amon și patru clădiri descrise (cu patos reținut) drept „casele unde se spală aurul“. Mai sînt indicate un rezervor de apă, distanțe, simboluri și un fel de legendă. E cea mai veche hartă geologică din lume și cea mai veche hartă de interes topografic în general. Sînt desenați și copaci pe ea, anume – normal – tamarinzi.

Încă două hărți de lut al căror nord nu e clar. Mai întîi, o hartă a cetății Nippur (1200 î.Hr.), cu descrieri în sumeriană și akkadiană: numele cetății, templul cel mai important, templul mai mic, apoi un fel de întins Cișmigiu local, în fine, rîul Eufrat (care în antichitate era imediat lîngă cetate, dar azi e mult mai departe). Porțile din zidurile cetății sînt marcate, ca și șanțurile de fortificație. Canalul central de pe hartă e de identificat cu cel care împarte încă ruinele în două pe situl de azi. E drept că arheologii au descoperit templul cel mare altundeva decît apare pe harta făcută de poporul care a făcut templul. Ar fi o exagerare să numim asta o problemă? Nu.

Pe o faimoasă hartă babiloniană a lumii (mappa mundi) de la 600 î.Hr., lumea e o stea cu șapte vîrfuri, ceea ce dovedește o putere de observație ieșită din comun. Acest Babilon mitologic se află în interiorul unui „rîu cu ape amare“ (așa e descrisă în cuneiforme această mare). Orașul, un dreptunghi prelung, e împărțit în două de Eufrat și se învecinează, între alții, cu asirienii la est și cu chaldeenii la sud-vest, desenați ca niște cerculețe. O linie curbă undeva sînt munții Zagros, iar cîteva linii drepte reprezintă un triumf birocratic asupra mlaștinilor din sudul orașului.

Aici închid muzeul și îmi iau rămas bun. În buzunarul de la cămașă? Nimic. A, da, tăblița de lut. Ca să vezi. Poftiți. Și bucățelele astea mici.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.