Ne vedem pe hart─â

Publicat în Dilema Veche nr. 738 din 12-18 aprilie 2018
Ne vedem pe hart─â jpeg

De ce-i nordul sus pe hart─â, ╚Öi nu jos sau, ca s─â m─â exprim cu cuvintele mele, la st├«nga? ├Än ultimii ani s-a tot vorbit nu despre absen╚Ťa unui motiv ╚Ötiin╚Ťific pentru aceast─â alegere, absen╚Ť─â care e evident─â, ci despre m─âsura ├«n care aceast─â alegere, n─âscut─â ideologic, perpetueaz─â o ideologie. Cam toate limbile valorizeaz─â, ├«n mici metafore cotidiene, susul fa╚Ť─â de jos, deci ce e mai la nord pe hart─â ne va ap─ârea mai important. H─âr╚Ťile din secolul al XVI-lea ale lui Mercator, care impun practic prezen╚Ťa nordului ├«n susul h─âr╚Ťii, nu s├«nt neap─ârat o declara╚Ťie de dispre╚Ť fa╚Ť─â de sud ╚Öi consfin╚Ťesc poate, pur ╚Öi simplu, faptul c─â ├«n emisfera nordic─â e mai mult uscat ╚Öi mai mult─â lume, ╚Öi deci se face mai mult gr─âtar. Pe de alt─â parte, felul ├«n care s├«nt orientate ╚Öi centrate h─âr╚Ťile n-are cum s─â nu influen╚Ťeze percep╚Ťia importan╚Ťei relative a statelor. C─â h─âr╚Ťile ar fi putut fi azi altfel, e clar. Multe h─âr╚Ťi cre╚Ötine medievale aveau estul (adic─â Paradisul) sus. Multe din cele islamice aveau sudul sus, dat fiind c─â se orientau c─âtre Mecca, fa╚Ť─â de care mare parte din lumea musulman─â se afla mai la nord (ceea ce e ├«nc─â valabil, ├«n ciuda faptului c─â Indonezia e acum statul cu cea mai mare popula╚Ťie musulman─â din lume, ├«n vremea ce, ├«n zilele lui Mercator, islamul ├«nc─â nu domina hinduismul ╚Öi budismul local).

Cum ar─âtau h─âr╚Ťile grece╚Öti antice nu ╚Ötim. Nici una nu s-a p─âstrat. Pove╚Öti cu h─âr╚Ťi s-ar mai g─âsi. C├«nd un lider grec din Milet ├«ncearc─â s─â-l conving─â pe regele Spartei s─â ├«i dea o m├«n─â de ajutor ├«mpotriva per╚Öilor, el vine preg─âtit, spune Herodot (V, 49), cu o hart─â pe o t─âbli╚Ť─â de bronz, pe care arat─â tacticos: uite, aici s├«nt ionienii, apoi lidienii, dincolo frigieniiÔÇŽ (Exact ca la curs.) Eu pun pariu c─â regele spartan se uita la hart─â ╚Öi, ├«n loc s─â ├«i stea mintea la tratate diplomatice, se g├«ndea numai: nu mi-o d─â mie? La asta se adaug─â un episod din via╚Ťa lui Socrate (p─âstrat, ce-i drept, ├«ntr-o surs─â mult mai t├«rzie, Aelianus, Var. Hist., III, 28) care ni-l ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pe filozof ded├«ndu-se la mi╚Ötouri cartografice. Pe scurt, Socrate ├«l duce pe Alcibiade, care se umfla mereu ├«n pene pentru c─â avea propriet─â╚Ťi funciare f─âr─â num─âr, undeva ├«n ora╚Ö, unde era expus─â o hart─â a lumii. Pe acea hart─â, Alcibiade reu╚Öe╚Öte, de bine, de r─âu, s─â identifice Attica, dar, evident, nu ╚Öi propriile terenuri, tocmai bine pentru ca Socrate s─â poat─â comenta c─â deci se l─âudase cu ceva ce nici m─âcar nu era o parte a lumii.

Cum despre h─âr╚Ťile romane am vorbit alt─âdat─â, a╚Ö mai da c├«teva exemple de h─âr╚Ťi vechi din Orient. Cu vestul sus e, de pild─â, o hart─â akkadian─â de pe o mic─â t─âbli╚Ť─â de lut (c├«t buzunarul de la c─âma╚Ö─â), veche de aproape patru milenii ╚Öi jum─âtate, g─âsit─â ├«n nordul Irakului. Apar acolo a╚Öez─âri, r├«uri, mun╚Ťi (cei din urm─â ca un fel de solzi), dar ╚Öi dimensiuni de ogoare ╚Öi de parcele. Dup─â inscrip╚Ťie, e posibil s─â fie vorba de loca╚Ťia unei garnizoane a unor trupe venite din Ebla, din nordul Siriei. Cu sudul sus e o hart─â egiptean─â veche de mai bine de trei milenii, o f├«╚Öie ├«ngust─â de papirus lung─â de aproape trei metri descriind o zon─â din de╚Öertul egiptean, ├«ntre Nil ╚Öi Marea Ro╚Öie, unde erau mine de aur ╚Öi cariere de unde se scotea o anume gresie verzuie, la mare pre╚Ť. Dac─â n-aveai statui f─âcute din gresia aia sine qua non, te oprea lumea pe strad─â ╚Öi ╚Ťi zicea: s─âracule! ├Än mijlocul papirusului este o stel─â oval─â cu numele faraonului, mai sus templul lui Amon ╚Öi patru cl─âdiri descrise (cu patos re╚Ťinut) drept ÔÇ×casele unde se spal─â aurulÔÇť. Mai s├«nt indicate un rezervor de ap─â, distan╚Ťe, simboluri ╚Öi un fel de legend─â. E cea mai veche hart─â geologic─â din lume ╚Öi cea mai veche hart─â de interes topografic ├«n general. S├«nt desena╚Ťi ╚Öi copaci pe ea, anume ÔÇô normal ÔÇô tamarinzi.

├Änc─â dou─â h─âr╚Ťi de lut al c─âror nord nu e clar. Mai ├«nt├«i, o hart─â a cet─â╚Ťii Nippur (1200 ├«.Hr.), cu descrieri ├«n sumerian─â ╚Öi akkadian─â: numele cet─â╚Ťii, templul cel mai important, templul mai mic, apoi un fel de ├«ntins Ci╚Ömigiu local, ├«n fine, r├«ul Eufrat (care ├«n antichitate era imediat l├«ng─â cetate, dar azi e mult mai departe). Por╚Ťile din zidurile cet─â╚Ťii s├«nt marcate, ca ╚Öi ╚Öan╚Ťurile de fortifica╚Ťie. Canalul central de pe hart─â e de identificat cu cel care ├«mparte ├«nc─â ruinele ├«n dou─â pe situl de azi. E drept c─â arheologii au descoperit templul cel mare altundeva dec├«t apare pe harta f─âcut─â de poporul care a f─âcut templul. Ar fi o exagerare s─â numim asta o problem─â? Nu.

Pe o faimoas─â hart─â babilonian─â a lumii (mappa mundi) de la 600 ├«.Hr., lumea e o stea cu ╚Öapte v├«rfuri, ceea ce dovede╚Öte o putere de observa╚Ťie ie╚Öit─â din comun. Acest Babilon mitologic se afl─â ├«n interiorul unui ÔÇ×r├«u cu ape amareÔÇť (a╚Öa e descris─â ├«n cuneiforme aceast─â mare). Ora╚Öul, un dreptunghi prelung, e ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â de Eufrat ╚Öi se ├«nvecineaz─â, ├«ntre al╚Ťii, cu asirienii la est ╚Öi cu chaldeenii la sud-vest, desena╚Ťi ca ni╚Öte cercule╚Ťe. O linie curb─â undeva s├«nt mun╚Ťii Zagros, iar c├«teva linii drepte reprezint─â un triumf birocratic asupra mla╚Ötinilor din sudul ora╚Öului.

Aici ├«nchid muzeul ╚Öi ├«mi iau r─âmas bun. ├Än buzunarul de la c─âma╚Ö─â? Nimic. A, da, t─âbli╚Ťa de lut. Ca s─â vezi. Pofti╚Ťi. ╚śi buc─â╚Ťelele astea mici.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.