Ne întîlnim deseară-n turbărie...

Publicat în Dilema Veche nr. 642 din 9-15 iunie 2016
Ne întîlnim deseară n turbărie    jpeg

De cur├«nd a fost creat un corpus al gumelor de mestecat descoperite pe situri neolitice din Germania ╚Öi Scandinavia. Din╚Ťii copiilor, uneori caria╚Ťi, s├«nt perfect imprima╚Ťi ├«n ele. Cantitatea de ├«ntreb─âri f─âr─â r─âspuns ridicate de analiza lor te face s─â ui╚Ťi de alte probleme din via╚Ťa ta. De pild─â, guma se producea dintr-un fel de catran, ob╚Ťinut prin ├«nc─âlzirea, f─âr─â surs─â de oxigen ╚Öi la peste 800╦Ü C, a scoar╚Ťei de mesteac─ân tocate (├«n prezen╚Ťa aerului, ├«n loc s─â ob╚Ťii catranul, doar carbonizezi scoar╚Ťa). Procedeul era foarte dificil acum 6000 de ani; de ce oare nu se folosea r─â╚Öin─â de pin, ob╚Ťinut─â mult mai simplu ╚Öi de la o specie mult mai r─âsp├«ndit─â?

Dar ├«n articolul de azi nu-mi propun s─â glosez pe marginea unor asemenea ├«ntreb─âri supreme. Vreau doar s─â vorbesc pe scurt despre lucruri, mai mici ╚Öi mai mari, care lipsesc aproape invariabil de pe siturile arheologice obi╚Önuite. E vorba despre orice e f─âcut din lemn, din piele, din fibre vegetale, a╚Öadar lucruri care nu se p─âstreaz─â dec├«t ├«n de╚Öert, sau sub ap─â, sau ├«n permafrost. ├Än Europa, sursa principal─â de asemenea artefacte altminteri ÔÇ×invizibileÔÇť s├«nt turb─âriile. Toate siturile men╚Ťionate mai sus ├«n leg─âtur─â cu guma de mestecat s├«nt asemenea zone ml─â╚Ötinoase ├«n care materialele organice se pot p─âstra mii de ani, de╚Öi ├«ngropate ├«n p─âm├«nt ele n-ar fi rezistat dec├«t c├«╚Ťiva ani. Asta se ├«nt├«mpl─â ├«n primul r├«nd din cauza absen╚Ťei oxigenului ╚Öi ÔÇô zic cercet─ârile mai noi ÔÇô din cauz─â c─â mu╚Öchiul de turb─â produce substan╚Ťe antibacteriene (├«ntre care o polizaharid─â numit─â poetic sfagnan). ├Än unele cazuri, e u╚Öor de dedus partea organic─â a unui ansamblu din prezen╚Ťa resturilor anorganice. Un v├«rf de s─âgeat─â de bronz presupune o tij─â de lemn care a disp─ârut, o lam─â de topor presupune o coad─â care a disp─ârut. P├«n─â aici e simplu. Dac─â ├«ns─â pe un sit obi╚Önuit g─âse╚Öti o gr─âmad─â de pietricele, nu-╚Ťi d─â prin minte c─â ╚Öi ele ascund o interpretare. ├Äntr-o turb─ârie ai fi g─âsit ├«ntregul n─âvod, ├«n care pietricele bine ├«nf─â╚Öurate ├«n scoar╚Ť─â func╚Ťionau ca greut─â╚Ťi. Pe asemenea situri apar detalii de nemaig─âsit acolo unde totul a fost ├«ngropat ├«n ╚Ť─âr├«n─â, de la fluiere ╚Öi alte instrumentele muzicale, la tehnicile de construc╚Ťie ale caselor de lemn, de la bran╚Ťurile de mu╚Öchi de pus ├«n pantofi, la p─âduchii r─âma╚Öi prin╚Öi ├«n pieptenii de os antici, pe care cercet─âtorul ├«i descoper─â la microscop ╚Öi o lumin─â se a╚Öterne pe fa╚Ťa sa. ├Än imagine, una dintre cele mai vechi ro╚Ťi din lume (mai mult de cinci mii de ani), ap─ârut─â din mla╚Ötinile de l├«ng─â Ljubljana; milioane de alte ro╚Ťi de lemn au disp─ârut din neolitic ╚Öi p├«n─â ├«n secolele trecute, l─âs├«nd ├«n urm─â cel mult o vag─â discolora╚Ťie a solului. Exist─â ╚Öi la noi asemenea descoperiri, de pild─â interesantul pod de lemn (secolul III d.Hr., interpretat ca dacic) g─âsit, din p─âcate cu prea pu╚Ťin─â supraveghere arheologic─â, ├«n turb─âria de l├«ng─â satul Lozna, pe p├«r├«ul Bahna.

Am amintit mai multe materiale, dar nu ╚Öi materialul suprem, corpul omenesc. Nenum─ârate trupuri ÔÇô de condamna╚Ťi, sacrifica╚Ťi, asasina╚Ťi ÔÇô au ajuns ├«n mla╚Ötinile din nord-vestul Europei, mai ales ├«n Epoca Fierului. Visul oricui face antropologie fizic─â e pe bun─â dreptate s─â lucreze pe ace╚Öti a╚Öa-numi╚Ťi ÔÇ×oameni ai sm├«rcurilorÔÇť (bog people). Dar c├«t de complicat─â r─âm├«ne ├«nc─â interpretarea felului ├«n care ei au fost ├«nmorm├«nta╚Ťi e dovedit de descoperirile din 2001 dintr-o cas─â de Epoca Bronzului din Sco╚Ťia (insulele Hebride). Sub podeaua unei case se aflau dou─â schelete, ceea ce e absolut OK ÔÇô cine nu are dou─â schelete sub podea? ÔÇô, at├«ta c─â ele proveneau de la ╚Öase corpuri diferite, care petrecuser─â mai ├«nt├«i vreo trei sute de ani ├«n mla╚Ötin─â. Explica╚Ťiile r─âm├«n foarte speculative. (Dac─â ave╚Ťi o interpretare, v─â rog, nu o trimite╚Ťi pe adresa redac╚Ťiei, n-a╚Ö vrea ca un coleg de la Dilema veche nepus ├«n tem─â s─â trebuiasc─â s─â citeasc─â pe nea╚Öteptate un text morbid, ├«ns─â mi-o pute╚Ťi trimite direct mie la catalin_pavel@hotmail.com).

Tehnic, arheologia ├«n turb─ârii are specificul ei, at├«t ca s─âp─âtur─â, c├«t ╚Öi ca ├«nregistrare. ├Äntr-o turb─ârie, nivelul suprafe╚Ťei de la care sapi poate s─â fie vineri 10 cm mai mult sau mai pu╚Ťin dec├«t era miercuri. Apa trebuie s-o sco╚Ťi cu pompa, iar dup─â ziua de lucru, situl trebuie inundat la loc, ca s─â nu se distrug─â. Obiectele scoase din mediul ud ├«n care au stat mii de ani s├«nt ca ╚Öi pierdute dac─â au apucat s─â se usuce. Din lemn, de pild─â, nu r─âm├«n dec├«t pere╚Ťii celulari de lignin─â, iar restul e ap─â. De apa asta trebuie sc─âpat urgent. De obicei, ea e ├«nlocuit─â cu un consolidant (PEG sau zaharoz─â), sau obiectul este supus la liofilizare sau la uscare supercritic─â, care prin diverse ╚Ömecherii evapor─â apa (de pild─â, ├«n vid) f─âr─â s─â afecteze structura celular─â.

Drumurile preistorice de sc├«nduri care traverseaz─â mla╚Ötinile (mai mult de o mie numai ├«n Irlanda), g─âsite scufundate ├«n turb─ârii, nu ne dau doar informa╚Ťii despre me╚Öte╚Öugul vechilor t├«mplari. Recent, un cercet─âtor analiza sc├«nduri cu marcaje speciale, provenite din unul ╚Öi acela╚Öi trunchi de copac, dar descoperite ├«n locuri aflate la 40 de kilometri distan╚Ť─â pe drumurile din mla╚Ötina Lengener Moor, ├«n Germania. Concluzia lui era c─â trebuie s─â fi existat un serviciu regional de construc╚Ťie ╚Öi ├«ntre╚Ťinere a drumurilor. ├Äncepi s─â te ├«ntrebi dac─â vreunul dintre trupurile g─âsite prin mla╚Ötini nu apar╚Ťine vreunui ╚Öper╚Ťar de la drumuri din Epoca Bronzului, judecat sumarÔÇŽ

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Nici o clipă Portasar, Cartea Românească, 2015.

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.