Nadia și Securitatea

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Comunismul se aplică din nou jpeg

Raporturile dintre Nadia Comăneci și Securitate au fost atipice. Numele gimnastei era poate singurul care rivaliza, ca notorietate în lume, cu cel al lui Nicolae Ceaușescu. Era un nume cu care regimul comunist se putea lăuda, dar, în același timp, era clar că oricine depășea în acele vremuri un anumit nivel al celebrității începea să fie perceput și ca un potențial pericol pentru același regim. În aceste condiții, Securitatea o controla pe Nadia în cel mai temeinic mod cu putință. O proteja și o spiona în același timp. Situația s-a complicat și mai mult după ce gimnasta, ajunsă adultă, chiar dacă nu mai concura, devenise apropiată de Nicu Ceaușescu, fiul cel mic al dictatorului. Întreaga poveste are valențele unui adevărat scenariu de film. De altfel, s-a și făcut un asemenea film, nu prea reușit, se pare. După o documentare profesionistă, în recent apăruta carte Nadia și Securitatea (Editura Epica, 2021), istoricul Stejărel Olaru izbutește însă o adevărată echilibristică (la bîrnă) în încercarea de a descrie cît mai exact această situație, fără să cadă pe nici o parte și ținîndu-se și la distanță de orice eventuale invadări nepermise ale intimității campioanei. O întreprindere echilibrată și seriosă e un lucru rar și de remarcat în zilele noastre pline de subiectivism și cancanuri ieftine.

Pentru cineva care n-a prins perioada dinainte de 1989, întîmplările dezvăluite de Stejărel Olaru ar putea părea de-a dreptul incredibile. Devoalarea sau reamintirea unor amănunte este șocantă chiar și pentru cei care au trăit acea perioadă. Aflăm, de pildă, cum erau tratate gimnastele, în special de către cuplul de antrenori Marta și Bela Karoly. Private de o alimentație corespunzătoare, mai pe românește spus înfometate de-a binelea, nu erau uneori lăsate nici să bea apă, ca să fie cît mai ușoare și să aibă performanțe bune la aparate. Cînd mergeau la baie trebuia să lase ușa deschisă, astfel încît antrenorii să poată preveni orice tentativă a lor de a bea apă de la chiuvetă. De asemenea, cînd făceau duș erau obligate să stea cu capul în jos, tot ca să nu poată bea apă. Fetele ascundeau pahare în rezervorul closetului și beau de acolo. Uneori mai primeau pe furiș alimente de la membrii mai inimoși ai personalului aferent echipei și le ascundeau în tivul de la perdelele sălii de gimnastică. Bătaia, chiar la sînge, era și ea o curentă „metodă de antrenament”.

Dincolo de relatările făcute de gimnaste după ani, o bună parte din aceste povești au fost găsite de Stejărel Olaru și în rapoartele Securității, cea care împînzise anturajul Nadiei și al întregului lot național cu informatori și chiar cu ofițeri mai mult sau mai puțin acoperiți. Relația soților Karoly cu Securitatea a fost și ea de o natură complicată. Antrenorii erau la rîndu-le urmăriți, dar Securitatea se purta cu ei cu mănuși, pe de-o parte pentru că păreau să fie artizanii înaltelor performanțe ale Nadiei și ale coechipierelor ei, pe de altă parte pentru că aveau relații sus-puse în partid și în statul comunist. Despre Bela Karoly se spunea în documentele Securității că „nici un ministru nu o ducea așa de bine ca el”, decizia acestuia de a nu se mai întoarce în România fiind o surpriză. Din aceleași documente găsite de autorul cărții reiese o imagine nu tocmai măgulitoare a celor doi antrenori. Eficienți în privința gimnastelor, dar profitori, mitomani și duri. Niște „slave-driver”, după cum îi calificau unii jurnaliști americani. Un soi de căpcăuni. Sînt informații care circulau cumva în epocă, sub formă de bîrfe și zvonuri. Acum avem însă și confirmarea oarecum oficială, găsită în chiar rapoartele informatorilor, iar amănuntele sînt, cum spuneam la început, șocante.

La fel de incredibilă e și meschinăria acelui regim care transpare din carte, felul în care premiile absolut derizorii acordate unor sportivi de talia Nadiei Comăneci erau discutate chiar în anturajul lui Ceaușescu, pentru ca apoi să ajungă la destinatari și mai diminuate decît se decisese. De asemenea, paranoia regimului, suspiciunile și optica dușmănoasă a Securității asupra oricăror străini și a celor care intrau în relații cu aceștia sînt și ele greu de crezut și de înțeles în zilele noastre.

În cartea lui Olaru ni se reamintește, bineînțeles, momentul Montréal 1976, dar și alte episoade care la vremea respectivă ne-au marcat și pe noi, telespectatorii, cum a fost cel al retragerii echipei României de gimnastică de la campionatele europene din 1977, din Cehoslovacia, din cauza arbitrajelor părtinitoare în favoarea gimnastelor sovietice (un incident cu semnificații politice internaționale și care a stîrnit emoții populare). Autorul ne deslușește și culisele acelor momente, din perspectiva arhivelor pe care le-a studiat. Evident, însă, punctul cel mai dramatic și mai însemnat este cel al fugii Nadiei peste două granițe, pînă la ambasada Statelor Unite din Viena, descris în detaliu de autor. Gimnasta devenise un fel de prizonieră de lux, pe care Ceaușeștii o păzeau în mod special, tocmai de teama de a nu rămîne în străinătate. Public era considerată o eroină națională, dar în fapt devenise un fel de victimă. Și chiar în această situație, campioana a reușit să scape, cu un plan abil, dar periculos, traversînd cîmpuri și bălți înghețate, cu riscul să fie prinsă, dacă nu chiar și împușcată. I-a salvat cu mult curaj de la o pedeapsă de negîndit și pe „coechipierii” de fugă, pe care grănicerii unguri intenționau să-i trimită înapoi în România comunistă. Plecarea ei în asemenea condiții a fost o cruntă lovitură mediatică pentru regimul de atunci de la București, cu nici o lună înainte de prăbușirea lui.

Dincolo de povestea Nadiei, istoriile expuse de Sejărel Olaru, redeșteaptă întreaga atmosferă a acelei epoci, cu toate grozăviile și paradoxurile ei.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini din mega-închisoarea din El Salvador, cu mii de deținuți dezbrăcați încătușați. „Au văzut exteriorul pentru ultima oară”
Imagini teribile cu deținuți aduși în gigantica închisoare din El Salvador (America Centrală) deschisă în 2023, publicate de autoritățile din această țară, au făcut, joi, înconjurul lumii.
image
O țară europeană a descoperit un zăcământ mai important decât petrolul și gazul și amenință monopolul deținut, până acum de China
O descoperire uriașă pentru Europa a fost făcută, recent. Compania minieră Rare Earths Norway a anunțat descoperirea celui mai mare zăcământ dovedit de pământuri rare din Europa continentală, situat la Fen Carbonatite Complex din sud-estul țării.
image
Cum a reacționat patronul unui bar după ce şase turişti au băut 27 de beri la micul dejun şi au plecat fără să plătească
Şase studenţi aflaţi în Italia cu Erasmus s-au oprit la un bar din Bari şi au consumat un mic dejun bogat cu cafea, cornuri și nu mai puțin de 27 de beri. La final, nu s-au mai obosit să plătească nota de plată. „A fost doar o scăpare de câteva secunde și nu i-am mai văzut”, a spus patronul păgubit.

HIstoria.ro

image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.
image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.