Nadia și Securitatea

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Raporturile dintre Nadia Com─âneci ╚Öi Securitate au fost atipice. Numele gimnastei era poate singurul care rivaliza, ca notorietate ├«n lume, cu cel al lui Nicolae Ceau╚Öescu. Era un nume cu care regimul comunist se putea l─âuda, dar, ├«n acela╚Öi timp, era clar c─â oricine dep─â╚Öea ├«n acele vremuri un anumit nivel al celebrit─â╚Ťii ├«ncepea s─â fie perceput ╚Öi ca un poten╚Ťial pericol pentru acela╚Öi regim. ├Än aceste condi╚Ťii, Securitatea o controla pe Nadia ├«n cel mai temeinic mod cu putin╚Ť─â. O proteja ╚Öi o spiona ├«n acela╚Öi timp. Situa╚Ťia s-a complicat ╚Öi mai mult dup─â ce gimnasta, ajuns─â adult─â, chiar dac─â nu mai concura, devenise apropiat─â de Nicu Ceau╚Öescu, fiul cel mic al dictatorului. ├Äntreaga poveste are valen╚Ťele unui adev─ârat scenariu de film. De altfel, s-a ╚Öi f─âcut un asemenea film, nu prea reu╚Öit, se pare. Dup─â o documentare profesionist─â, ├«n recent ap─âruta carte Nadia ╚Öi Securitatea (Editura Epica, 2021), istoricul Stej─ârel Olaru izbute╚Öte ├«ns─â o adev─ârat─â echilibristic─â (la b├«rn─â) ├«n ├«ncercarea de a descrie c├«t mai exact aceast─â situa╚Ťie, f─âr─â s─â cad─â pe nici o parte ╚Öi ╚Ťin├«ndu-se ╚Öi la distan╚Ť─â de orice eventuale invad─âri nepermise ale intimit─â╚Ťii campioanei. O ├«ntreprindere echilibrat─â ╚Öi serios─â e un lucru rar ╚Öi de remarcat ├«n zilele noastre pline de subiectivism ╚Öi cancanuri ieftine.

Pentru cineva care n-a prins perioada dinainte de 1989, ├«nt├«mpl─ârile dezv─âluite de Stej─ârel Olaru ar putea p─ârea de-a dreptul incredibile. Devoalarea sau reamintirea unor am─ânunte este ╚Öocant─â chiar ╚Öi pentru cei care au tr─âit acea perioad─â. Afl─âm, de pild─â, cum erau tratate gimnastele, ├«n special de c─âtre cuplul de antrenori Marta ╚Öi Bela Karoly. Private de o alimenta╚Ťie corespunz─âtoare, mai pe rom├óne╚Öte spus ├«nfometate de-a binelea, nu erau uneori l─âsate nici s─â bea ap─â, ca s─â fie c├«t mai u╚Öoare ╚Öi s─â aib─â performan╚Ťe bune la aparate. C├«nd mergeau la baie trebuia s─â lase u╚Öa deschis─â, astfel ├«nc├«t antrenorii s─â poat─â preveni orice tentativ─â a lor de a bea ap─â de la chiuvet─â. De asemenea, c├«nd f─âceau du╚Ö erau obligate s─â stea cu capul ├«n jos, tot ca s─â nu poat─â bea ap─â. Fetele ascundeau pahare ├«n rezervorul closetului ╚Öi beau de acolo. Uneori mai primeau pe furi╚Ö alimente de la membrii mai inimo╚Öi ai personalului aferent echipei ╚Öi le ascundeau ├«n tivul de la perdelele s─âlii de gimnastic─â. B─âtaia, chiar la s├«nge, era ╚Öi ea o curent─â ÔÇ×metod─â de antrenamentÔÇŁ.

Dincolo de relat─ârile f─âcute de gimnaste dup─â ani, o bun─â parte din aceste pove╚Öti au fost g─âsite de Stej─ârel Olaru ╚Öi ├«n rapoartele Securit─â╚Ťii, cea care ├«mp├«nzise anturajul Nadiei ╚Öi al ├«ntregului lot na╚Ťional cu informatori ╚Öi chiar cu ofi╚Ťeri mai mult sau mai pu╚Ťin acoperi╚Ťi. Rela╚Ťia so╚Ťilor Karoly cu Securitatea a fost ╚Öi ea de o natur─â complicat─â. Antrenorii erau la r├«ndu-le urm─âri╚Ťi, dar Securitatea se purta cu ei cu m─ânu╚Öi, pe de-o parte pentru c─â p─âreau s─â fie artizanii ├«naltelor performan╚Ťe ale Nadiei ╚Öi ale coechipierelor ei, pe de alt─â parte pentru c─â aveau rela╚Ťii sus-puse ├«n partid ╚Öi ├«n statul comunist. Despre Bela Karoly se spunea ├«n documentele Securit─â╚Ťii c─â ÔÇ×nici un ministru nu o ducea a╚Öa de bine ca elÔÇŁ, decizia acestuia de a nu se mai ├«ntoarce ├«n Rom├ónia fiind o surpriz─â. Din acelea╚Öi documente g─âsite de autorul c─âr╚Ťii reiese o imagine nu tocmai m─âgulitoare a celor doi antrenori. Eficien╚Ťi ├«n privin╚Ťa gimnastelor, dar profitori, mitomani ╚Öi duri. Ni╚Öte ÔÇ×slave-driverÔÇŁ, dup─â cum ├«i calificau unii jurnali╚Öti americani. Un soi de c─âpc─âuni. S├«nt informa╚Ťii care circulau cumva ├«n epoc─â, sub form─â de b├«rfe ╚Öi zvonuri. Acum avem ├«ns─â ╚Öi confirmarea oarecum oficial─â, g─âsit─â ├«n chiar rapoartele informatorilor, iar am─ânuntele s├«nt, cum spuneam la ├«nceput, ╚Öocante.

La fel de incredibil─â e ╚Öi meschin─âria acelui regim care transpare din carte, felul ├«n care premiile absolut derizorii acordate unor sportivi de talia Nadiei Com─âneci erau discutate chiar ├«n anturajul lui Ceau╚Öescu, pentru ca apoi s─â ajung─â la destinatari ╚Öi mai diminuate dec├«t se decisese. De asemenea, paranoia regimului, suspiciunile ╚Öi optica du╚Öm─ânoas─â a Securit─â╚Ťii asupra oric─âror str─âini ╚Öi a celor care intrau ├«n rela╚Ťii cu ace╚Ötia s├«nt ╚Öi ele greu de crezut ╚Öi de ├«n╚Ťeles ├«n zilele noastre.

├Än cartea lui Olaru ni se reaminte╚Öte, bine├«n╚Ťeles, momentul Montr├ęal 1976, dar ╚Öi alte episoade care la vremea respectiv─â ne-au marcat ╚Öi pe noi, telespectatorii, cum a fost cel al retragerii echipei Rom├óniei de gimnastic─â de la campionatele europene din 1977, din Cehoslovacia, din cauza arbitrajelor p─ârtinitoare ├«n favoarea gimnastelor sovietice (un incident cu semnifica╚Ťii politice interna╚Ťionale ╚Öi care a st├«rnit emo╚Ťii populare). Autorul ne deslu╚Öe╚Öte ╚Öi culisele acelor momente, din perspectiva arhivelor pe care le-a studiat. Evident, ├«ns─â, punctul cel mai dramatic ╚Öi mai ├«nsemnat este cel al fugii Nadiei peste dou─â grani╚Ťe, p├«n─â la ambasada Statelor Unite din Viena, descris ├«n detaliu de autor. Gimnasta devenise un fel de prizonier─â de lux, pe care Ceau╚Öe╚Ötii o p─âzeau ├«n mod special, tocmai de teama de a nu r─âm├«ne ├«n str─âin─âtate. Public era considerat─â o eroin─â na╚Ťional─â, dar ├«n fapt devenise un fel de victim─â. ╚śi chiar ├«n aceast─â situa╚Ťie, campioana a reu╚Öit s─â scape, cu un plan abil, dar periculos, travers├«nd c├«mpuri ╚Öi b─âl╚Ťi ├«nghe╚Ťate, cu riscul s─â fie prins─â, dac─â nu chiar ╚Öi ├«mpu╚Öcat─â. I-a salvat cu mult curaj de la o pedeaps─â de neg├«ndit ╚Öi pe ÔÇ×coechipieriiÔÇŁ de fug─â, pe care gr─ânicerii unguri inten╚Ťionau s─â-i trimit─â ├«napoi ├«n Rom├ónia comunist─â. Plecarea ei ├«n asemenea condi╚Ťii a fost o crunt─â lovitur─â mediatic─â pentru regimul de atunci de la Bucure╚Öti, cu nici o lun─â ├«nainte de pr─âbu╚Öirea lui.

Dincolo de povestea Nadiei, istoriile expuse de Sejărel Olaru, redeșteaptă întreaga atmosferă a acelei epoci, cu toate grozăviile și paradoxurile ei.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.