N-am închiriat Mustang-ul lui Steve McQueen

Publicat în Dilema Veche nr. 686 din 13-19 aprilie 2017
N am închiriat Mustang ul lui Steve McQueen jpeg

Băieții sînt fascinați de mașini, toți au mașinuțe de jucărie și afișe sau poze cu mașini spectaculoase, extraordinare, legendare. În copilăria mea era vorba, evident, despre mașini străine, cele care apăreau prin filme, că doar nu era să facă cineva vreo pasiune sau vreo colecție de Dacii. De altfel, nici nu țin minte să fi existat mașinuțe de jucărie Dacia. Nici cînd se fac mari, băieților nu le trece bucuria mașinuțelor. Doar că atunci ele se pot transforma în mașini adevărate. Bărbații nu-și împrumută niciodată automobilele proprii, dar, de cîte ori au nevoie, închiriază mașini. Și românii pot închiria acum orice fel de automobil din orice colț al Europei și nu numai. Dar bineînțeles că mașinile astea nu seamănă de obicei cu cele din copilărie. Nu sînt de colecție. Și de obicei nu închiriezi o mașină pentru că-ți place, ci pentru că ai nevoie. Agențiile de închirieri, însă, se dovedesc adeseori pline de surprize.

În Anglia, de exemplu, văzîndu-mi pașaportul românesc, mi-au cerut biletul de avion de întors în țară, ca dovadă că nu aveam de gînd să mă întorc cu mașina lor cu volan pe dreapta acasă la București, peste Canalul Mînecii, căruia ei îi zic English Channel. Cu altă ocazie, în Franța, procedurile birocratice de închiriere au durat foarte mult. Femeia de la ghișeu a verificat prin telefon pînă și dacă sînt înregistrat la hotelul pe care-l indicasem în formular. A intrat într-o oarecare viteză abia cînd am întrebat-o de ce nu am parte de aceeași încredere și operativitate de care se bucura individul cu pașaport american de la ghișeul alăturat. În cele din urmă mi-a dat o mașină în care a trebuit să mă urc fără s-o văd, pentru că individul care mi-a scos-o din garaj, direct în stradă, m-a zorit să-i iau locul la volan ca să nu încurcăm traficul. Cînd m-am apropiat cu ea de intrarea hotelului, ai mei mă așteptau cu niște figuri lungi și uimite. Ei vedeau botul boțit al mașinii, pe care eu nu-l observasem. M am întors cu ea la agenție, unde mi s a spus într-o doară să fiu liniștit, fiindcă „probabil“ lovitura era înregistrată în evidențele lor. Era o firmă mare, în centrul Parisului.

Altă dată, în Germania, trei familii am închiriat trei mașini. Una dintre ele era foarte friguroasă. Pasagerii au descoperit că în dreapta, pe sub bord era o spărtură cît o minge de fotbal prin care intra aerul de afară. Pe autostradă, noaptea tîrziu, iarna, soluția a fost să acoperim gaura cu bandă adezivă (românul prevăzător are mereu așa ceva la el). A funcționat de minune și, o săptămînă mai tîrziu, mașina a fost dată înapoi cu acea improvizație cu tot. Sînt aproape sigur că și azi circulă tot așa, bandajată. În Italia, la un moment dat am avut parte de un agent de închirieri care și-a unit degetele de la o mînă cu vîrfurile în sus, începînd s-o miște de sus în jos, într-un gest tipic al italienilor care vor să te convingă că-ți oferă ceva cît se poate de bun. Ne oferea o mașină mai mare decît ceruserăm, fără cauciucurile de iarnă de care am fi avut nevoie și pe care, în total, a trebuit să dăm mai mulți bani decît scria în contract. Era o soluție pe care el ne-o prezenta ca pe o favoare.

În Austria, la predarea unui automobil închiriat, mi s-a întîmplat să dau peste un tip care l-a luat la puricat. A analizat toate zgîrieturile și zgîrieturicile făcute cine știe cînd, în istoria nu foarte scurtă a acelui automobil. Nu mai spun că unele zbenghiuri, pe care el le nota pe o foaie, nu erau decît niște minusculi stropi de noroi care dispăreau dacă treceai cu degetul peste ei. Am asistat așadar, nu fără un oarecare amuzament, la o demonstrație extraordinară de minuțiozitate nemțească. Inutilă, de alt­fel, întrucît mașina avea toate asigurările posibile. Spectacolul era să mă facă însă să pierd avionul. În fine, în Cipru, mi-aduc aminte că, bărbat fiind eu, cum spuneam, am fost curios la un moment dat să văd cum arată motorul Fordului pe care-l închiriasem. I-am deschis capota, dar, după ce mi-am satisfăcut curiozitatea, n-am mai putut s-o închid la loc. Toți bărbații de pe stradă s-au adunat lîngă mine, unii cu sfaturi, alții chiar cu unelte, încercînd să mă ajute. Nimeni n-a reușit însă să-i dea de capăt acelei închizători, așa că am fost nevoit să mă întorc cu mașina la centrul de închirieri, cît am putut de încet, așa încît capota care clămpănea ca o gură de pește să nu se dea peste cap. Acolo mi-au dat alta, fiindcă nici ei n-au fost în stare s-o repare pe loc.

Toți cei care închiriază mașini știu deja de mult și că orice asemenea procedură presupune blocarea unei garanții importante de pe cardul bancar, iar eliberarea banilor durează cu săptămînile. În ciuda acestor neplăceri, și eu, și probabil mulți alții ca mine vom continua să închiriem mașini ori de cîte ori ne vor face trebuință. Asta chiar dacă mai nou am aflat că nu mai există nici cea mai mică speranță ca printre aceste mașini să se găsească celebrul Ford Mustang pe care-l conducea locotenentul Bullit (Steve McQueen). Filmul acela pe care l-am văzut în copilărie și în care, în timpul celebrei urmăriri de pe străzile în pantă din San Francisco, timp de 11 minute nu se aude decît muzica rotundă de bas a fabulosului motor V8. După turnarea filmului, acea legendară mașină verde închis se pierduse. Unii sperau că, chiar așa bătrînă cum era, s-ar fi putut rătăci pe undeva prin lume, printre mașinile firmelor de închirieri. Ei bine, nu. Conform Fox News, luna trecută a fost descoperită într-o curte din Mexic și autentificată drept cea din film.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

image
Scandalul Dorian Popa versus restaurantul care l-a refuzat pe Cheluțu. „Ne criticați fără să ne cunoașteți” | adevarul.ro
Personalul restaurantului din Turda despre care vloggerul Dorian Popa a spus că nu l-a primit în incintă pe Cheluțu, câinele său, le-a dat replica artistului și fanilor săi.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.