Mut─â mortu' pe Academiei!

Publicat în Dilema Veche nr. 98 din 1 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

L├«ng─â casa mea a ├«nceput zilele acestea construc┼úia unui bloc de apartamente de lux. Era o cas─â veche de mahala unde, dup─â moartea b─âtr├«nilor ei locatari, se instalaser─â ni┼čte ┼úigani, care au adus dup─â ei al┼úi ┼úigani. Tr─âiau, din c├«te se p─ârea, din "reciclarea" gunoaielor, a┼ča ├«nc├«t curtea spre care d─âdea fereastra biroului meu era mereu plin─â de gunoaie. Din c├«nd ├«n c├«nd se ardeau resturile lor ┼či un fum gros ┼či pestilen┼úial umplea cartierul. Drept closet aveau o gaur─â ├«n p─âm├«nt, sub cerul liber, a┼ča ├«nc├«t adesea, c├«nd m─â uitam ┼či eu pe fereastr─â, un ┼úig─ânu┼č pe vine ├«mi f─âcea amical cu m├«na. Vara devenise un adev─ârat pericol, roiuri de mu┼čte intrau pe ferestre, mirosul era insuportabil, focarul de infec┼úii era la c├«┼úiva metri de noi. To┼úi vecinii erau furio┼či, dar nimeni nu ├«ndr─âznea s─â cheme Poli┼úia ┼či Sanepidul. Unul a f─âcut-o totu┼či, ├«n numele nostru, al tuturor. Nu a venit nimeni. Dup─â o vreme a venit ├«ns─â un antreprenor, care a cump─ârat terenul de la ni┼čte mo┼čtenitori pierdu┼úi prin ┼úar─â ┼či le-a dat bani ┼úiganilor ca s─â se mute. Pentru a fi mai conving─âtor, i-a l─âsat pe b─ârba┼úi s─â recupereze c─âr─âmizile din demolare, iar pe "┼čeful" lor l-a angajat ca portar pe perioada lucr─ârilor. Restul au plecat undeva, ├«ntr-un sat, unde aflaser─â c─â ar fi ceva locuri libere. Am fost ferici┼úi cu to┼úii. Aceast─â situa┼úie mi-a adus ├«ns─â aminte de vechiul banc cu cei doi mili┼úieni care g─âsesc un cadavru pe strada Edgar Quinet ┼či, pentru c─â le era prea greu s─â treac─â acest nume ├«n procesul-verbal, hot─âr─âsc s─â "mute mortu' pe Academiei". Cam a┼ča am sc─âpat ┼či noi de ┼úigani, mut├«ndu-i la al┼úii. Noi ne-am rezolvat problema noastr─â, aliment├«nd ├«ns─â o problem─â social─â a ├«ntregii societ─â┼úi: mahalaua noastr─â tihnit─â se gentrific─â ┼či va deveni ├«n cur├«nd un spa┼úiu reziden┼úial rezervat. Iar ┼úiganii ┼či s─âracii cartierului s├«nt ├«mpin┼či ├«ntr-un neo-nomadism cronic. Mecanismul este banal prin generalitatea lui. Exact despre aceast─â problem─â ca problem─â social─â ne vorbe┼čte o expozi┼úie-atelier deschis─â luna aceasta la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón ┼či intitulat─â, sugestiv, "Peisaj minim garantat". Este vorba, de fapt, despre peisajul s─âr─âciei extreme din Rom├ónia, care prive┼čte peste un milion de persoane din popula┼úia ┼ú─ârii. Majoritatea ┼úigani, dar nu numai, c─âci s─âr─âcia extrem─â dilueaz─â etnicitatea pretutindeni ├«n lume. Un singur reper statistic: din punct de vedere locativ, s─âr─âcia extrem─â ├«nseamn─â cam 3 m2 de persoan─â, adic─â ceva mai pu┼úin dec├«t am eu acum st├«nd la biroul la care scriu aceste r├«nduri ┼či ├«ntinz├«nd m├«na dup─â o carte din bibliotec─â. Expozi┼úia este partea vizibil─â a unui studiu de doi ani, realizat de o echip─â mixt─â de urbani┼čti, arhitec┼úi, sociologi ┼či etnologi, sub egida Universit─â┼úii de Arhitectur─â ┼či Urbanism "Ion Mincu" din Bucure┼čti. Rostul ei este de a pune ├«n scen─â ┼či a impune vizibilitatea unei probleme sociale considerat─â: a) mare - c─âci atinge peste un milion de rom├óni, indiferent de etnia lor; b) grav─â - deoarece ne afecteaz─â pe to┼úi ┼či nu poate fi rezolvat─â dec├«t prin angajarea activ─â a ├«ntregii societ─â┼úi ┼či mai ales a autorit─â┼úilor; c) larg r─âsp├«ndit─â - adic─â ea atinge toat─â ┼úara, at├«t satele, c├«t ┼či ora┼čele; d) aproape deloc vizibil─â - ace┼čti oameni nefiind ├«nc─â reprezenta┼úi, nici politic ┼či nici spa┼úial. Ignora┼úi ├«n continuare, ace┼čti oameni, al c─âror num─âr spore┼čte, pot constitui o amenin┼úare ┼či o boal─â grav─â a societ─â┼úii rom├óne┼čti; e) divers─â - adic─â, din nefericire pentru autorit─â┼úi, solu┼úiile nu pot fi unice ┼či generale, ci trebuie s─â fie bine c├«nt─ârite ┼či adaptate condi┼úiilor concrete ale fiec─ârui context ├«n parte. Bine, ve┼úi spune, ┼čtim toate acestea. Oare chiar a┼ča s─â fie? Cred c─â ceea ce refuz─âm sau nu s├«ntem capabili ├«nc─â s─â ┼čtim se afl─â undeva ├«n amonte, la nivelul cunoa┼čterii ┼či recunoa┼čterii unei "probleme sociale" ca atare. Tendin┼úa - fireasc─â, psihologic, dar p─âguboas─â, social ┼či politic - este s─â mut─âm problema pe Academiei. ├Än primul r├«nd, problema social─â nu este considerat─â a fi ┼či a noastr─â dec├«t dac─â ┼či c├«nd ne afecteaz─â direct ┼či personal. Apoi, dat fiind c─â nu este a noastr─â, aceast─â problem─â social─â va fi ori negat─â sau bagatelizat─â, ori considerat─â inevitabil a altcuiva. A statului, de pild─â, care trebuie s─â o rezolve, c─â de-aia e stat, ca s─â fac─â ordine. O ordine pentru lini┼čtea noastr─â, cet─â┼úenii lui adev─âra┼úi ┼či legitimi. Cum? Nu e treaba noastr─â, at├«ta vreme c├«t problema este scoas─â din orizontul nostru de preocup─âri ┼či ├«ngrijor─âri - adic─â un fel de Du-i, Doamne, la Ploie┼čti! Sau este problema Lor, a celor care s├«nt o problem─â. A ┼úiganilor, ├«n spe┼ú─â. De ce nu vre┼úi s─â evolua┼úi? Aceast─â ├«ntrebare senin─â a unui reporter rom├ón, c├«nd cu scandalul nun┼úii fetei lui Cioab─â, este ilustrarea perfect─â a acestei "solu┼úii". Din aceast─â perspectiv─â, problema const─â ├«n faptul c─â Ei nu vor s─â evolueze, nu vor s─â se integreze, nu vor s─â studieze, nu vor s─â fie civiliza┼úi ca noi etc. Pe scurt, problema const─â ├«n reaua voin┼ú─â sau inferioritatea congenital─â a titularilor problemei sociale. Altfel spus, este o problem─â psihologic─â a unora, care fie nu vor - ┼či atunci trebuie obliga┼úi -, fie nu pot - ┼či atunci trebuie s─â fie ├«ndep─ârta┼úi. Problema este, ├«n toate aceste cazuri, c─â, astfel definit─â, o problem─â social─â nu va fi niciodat─â rezolvat─â ┼či, mai devreme sau mai t├«rziu, vom suferi cu to┼úii consecin┼úele, chiar dac─â personal nu avem nici o vin─â. ┼×i ne vom certa, inutil, despre cine a fost vinovatul. O problem─â social─â trebuie s─â ├«nceap─â astfel prin a fi recunoscut─â ca atare: avem o problem─â, ea exist─â ca problem─â ┼či este a societ─â┼úii noastre - deci ┼či a noastr─â. Din acest punct de vedere, problema ┼úig─âneasc─â este profund ne-recunoscut─â ca problem─â a societ─â┼úii rom├óne┼čti. Eventual fluturat─â ca problem─â electoral─â. Apoi, odat─â recunoscut─â ca problem─â, ea trebuie s─â ├«nceap─â s─â fie ┼či cunoscut─â ├«n particularit─â┼úile ┼či mecanismele care o fac o problem─â social─â. Din nou, problema ┼úig─âneasc─â nu prea este cunoscut─â - c─âci stereotipurile etnice ┼či vicisitudinile personale nu s├«nt o cunoa┼čtere social─â. Ne gr─âbim astfel, adesea, cu solu┼úii gata f─âcute ├«nainte de a fi formulat corect problemele. Iar aceste solu┼úii se negociaz─â, de cele mai multe ori ├«ntre cei care cer bani ┼či cei care dau bani. Dar problema ┼úig─âneasc─â nu este (doar) o chestiune de bani! E nevoie de a g├«ndi locuirea, nu de a li se oferi locuin┼úe! - avertizeaz─â studiul amintit. Mai mult, e nevoie de g├«ndire pe termen lung, c─âci altminteri ceea ce c├«rpe┼čti azi ├«ntr-un loc se rupe m├«ine ├«n altul. ├Än sf├«r┼čit, o dat─â recunoscut─â ┼či cunoscut─â, o problem─â social─â trebuie rezolvat─â, adic─â scoas─â din sfera de pericol societal. M─âcar din ra┼úiuni pur pragmatice, c─âci altminteri costurile sociale ar fi insuportabile pentru to┼úi. ┼×i este total contra-productiv s─â te ├«ntrebi, atunci c├«nd este prea t├«rziu, cine a mutat mortu' pe Academiei?

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.