Moschee sau geamie?

Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Moschee sau geamie? jpeg

Chestiunea construirii unei noi moschei ├«n Bucure┼čti ÔÇô a cincea, dac─â nu m─â ├«n┼čel ÔÇô a fost artificial gonflat─â de contextul stambuliot al politicii, precum ┼či de manipularea informa┼úiilor. Nici una dintre moscheile precedente nu a fost mediatizat─â ├«nainte sau dup─â edificare. Nici informa┼úiile de la surs─â, furnizate de Eminen┼úa Sa, Muftiul cultului musulman din Rom├ónia (

), pe care am avut onoarea s─â ├«l cunosc ┼či pe care ├«l respect pentru echilibrul dumisale, nu au ├«ngrijorat media, de┼či s├«nt semnificativ mai grave: exist─â moschei nerecunoscute de muftiat, iar num─ârul lor este, de asemenea, nesigur, ├«n sensul c─â pot fi mult mai multe. Nimeni nu ┼čtie care e statutul lor ┼či c├«t de radicale s├«nt. Poate c─â, de fapt, adev─ârata tem─â aici se afl─â, dar ea incumb─â alte competen┼úe ┼či nicidecum o discu┼úie public─â. 

C├«nd cu referendumul din Elve┼úia, dac─â s─â se construiasc─â moschei ┼či c├«t de ample s─â fie ele, am produs aici (

) un num─âr de opinii, derivate din experien┼úa convie┼úuirii noastre, vasali ai imperiului otoman cum ne-am aflat, cu lumea musulman─â ┼či, dup─â 1878, de compatrio┼úi cu o comunitate musulman─â turco-t─âtar─â. Aceasta, mult ├«mpu┼úinat─â de retragerea multor membri ai ei dup─â dob├«ndirea Dobrogei de c─âtre Rom├ónia independent─â ┼či de migra┼úiile ulterioare, din secolul al XX-lea, pe care libertatea de dup─â 1989 nu a f─âcut dec├«t s─â le amplifice. ├Än orice caz, comunitatea musulman─â din Rom├ónia cuprinde peste cincizeci de mii de turci ┼či de t─âtari, majoritatea cov├«r┼čitoare ÔÇô dobrogeni, dar ┼či un num─âr necunoscut exact ÔÇô ┼či aflat probabil ├«n cre┼čtere ÔÇô de arabi ┼či iranieni, mul┼úi deja cet─â┼úeni rom├óni. Dac─â ├«n┼úeleg corect, motivele de ├«ngrijorare s├«nt aici, mai degrab─â dec├«t la compatrio┼úii dobrogeni, pentru c─â una e influen┼úa Turciei ┼či alta cea a cutare state arabe dornice de expansiune religioas─â ┼či ideologic─â a unor forme de islam radical dezavuate ┼či ├«n lumea musulman─â. 

Probabil c─â se pot desprinde c├«teva concluzii ale acestei coabit─âri ├«n proximitate care s├«nt valabile ┼či ├«n restul Europei, nu numai la noi, pe

. În primul rînd, este vorba despre faptul că, în schimbul tributului, imperiul suzeran a acceptat să nu ridice moschei la nord de Dunăre. Dacă acest lucru a fost valabil în timpul suzeranităţii, vreme de secole, ar fi greu de explicat de ce el să fie încălcat acum, după 140 de ani de neatîrnare. Presupunînd, însă, că politica neo-otomană a Turciei ar readuce în discuţie principiul, o edificare reciprocă este condiţia

care se impune: o moschee la Bucure┼čti, fie, dar ├«n contrapartid─â cu o biseric─â riguros de aceea┼či amploare, cu hramul Sfin┼úilor Br├óncoveni. Acum exist─â o biseric─â ├«n uz, cu acela┼či hram, pentru comunitatea rom├óneasc─â, dar este una, a┼ča-zic├«nd, reciclat─â. Da, contrapartida ar trebui s─â ├«nsemne riguros acela┼či statut ┼či, da, acela┼či gabarit, pentru c─â gestul nu este unul religios, ci politic, de ambele p─âr┼úi. Altfel, de ce nu s-ar restaura sau amplifica geamiile din s├«nul comunit─â┼úilor islamice dobrogene? ┼×i, dac─â de educa┼úie e nevoie, de ce s─â nu fie aceasta adresat─â direct pruncilor din comunit─â┼úile locale? De c├«te

(┼čcoli coranice) e nevoie la cincizeci de mii de suflete? ┼×i, dac─â e nevoie de un centru social ┼či de asisten┼ú─â, nu e mai bine ca acesta s─â mearg─â, iar─â┼či, direct ├«n s├«nul comunit─â┼úii ┼či nu neap─ârat la capital─â? 

Or, dac─â nu se poate, pentru c─â noi, cre┼čtinii, s├«ntem ÔÇô nu-i a┼ča? ÔÇô infideli ├«n ochii musulmanilor ┼či nici m─âcar Patriarhia Ecumenic─â n-o duce pe roze la Istanbul, din pricina radicalilor islamici b─â┼čtina┼či (pe care i-am v─âzut cu ochii mei insult├«ndu-ne, c├«nd am fost primi┼úi de Preafericitul Bartolomeu I, acum zece ani), atunci, poate, ideea finan┼ú─ârii externe trebuie abandonat─â. ├Ämi este foarte greu s─â ├«mi imaginez ┼čantierul unei biserici de amploare ├«n Istanbulul de azi. ┼×i, f─âr─â reciprocitate, ce poate s─â ├«nsemne finan┼úarea turc─â, sau extern─â prin excelen┼ú─â? Muftiul a sugerat c─â e posibil─â ┼či binevenit─â finan┼úarea public─â. Dac─â statul se implic─â, m─âcar propor┼úional c├«t o face pentru cet─â┼úenii s─âi de religie majoritar─â ┼či pentru edificiul maxim al acesteia, care se ridic─â ├«n spatele Parlamentului, atunci s-ar putea ridica un l─âca┼č cu toate cele trebuincioase, pe m─âsura num─ârului de credincio┼či ┼či a ponderii acestora (adic─â altfel de cum s-a conceput catedrala patriarhal─â, de pild─â). Nu este de lep─âdat nici parteneriatul public-privat, cu donatori dintre mul┼úii ┼či m─ârun┼úii oameni de afaceri musulmani din Bucure┼čti, dac─â nu din toat─â ┼úara, dac─â nevoia este cu adev─ârat stringent─â. 

Pentru c─â nu ar fi o moschee oarecare, ci, ├«ntr-un fel, echivalentul acestei catedrale patriarhale, la o scar─â mai modest─â. C├«t de mai modest─â? Simplu: tolerantul Imperiu Otoman aplica, la Tulcea, ├«nainte de 1877, o regul─â simpl─â: nici o biseric─â nu putea avea turla mai ├«nalt─â dec├«t minaretul moscheii. Pare generos, dat fiind c─â minaretele se ├«nal┼ú─â glorios spre ceruri, mult peste ├«n─âl┼úimea unei cl─âdiri cupolate; da, dar moscheea era amplasat─â pe faleza Dun─ârii, iar bisericile tuturor comunit─â┼úilor ÔÇô pe dealurile dimprejurul amfiteatrului natural. Prin urmare, toate bisericile respective erau coco┼čate de regula ├«n─âl┼úimii. Evident, regula trebuie respectat─â ┼či c├«nd se pune problema reciprocit─â┼úii, adic─â f─âr─â minarete mai ├«nalte de cota maxim─â a viitoarei catedrale. Nu altfel stau lucrurile la Constan┼úa, cu marea moschee din centrul istoric. E mult mai bine, oricum, dec├«t ├«n Bulgaria, unde bisericile au fost ├«nghesuite de ocupantul turc sub acoperi┼čuri de cas─â simpl─â, f─âr─â semne distinctive. 

Dar cum s─â arate? Am o propunere, av├«nd ├«n vedere c─â, secole dup─â 1453, arhitec┼úii otomani, ├«n frunte cu excep┼úionalul Mimar Sinan Pa┼ča, au emulat modelul Sfintei Sofii ├«n cele mai diferite ipostaze (f─âr─â, ├«ns─â, a-l dep─â┼či vreodat─â). Nu exist─â nici un motiv de a nu ├«ncerca ┼či la Bucure┼čti efectul spa┼úial al cupolei ├«n levita┼úie luminoas─â (a┼ča cum a ├«ncercat acest lucru, de pild─â, arhitectul maghiar al Catedralei din Sibiu, ├«nainte de 1918). De asemenea, trebuie ├«n chip obligatoriu organizat un concurs ÔÇô interna┼úional, sau m─âcar na┼úional. A┼ča s-a organizat, cu rezultate remarcabile, pentru moscheea din Pristina (

). 

┼×i, ├«n genere, cred c─â trebuie s─â fim decrispa┼úi, dar fermi, ├«n reglementarea unei chestiuni delicate de cooperare, deopotriv─â cu un cult recunoscut de stat ┼či practicat de compatrio┼úi loiali, pe de o parte, dar ┼či, pe de alt─â parte, cu un stat puternic mai ales c├«nd noi am fost slabi ÔÇô ca acum ÔÇô de care ne leag─â secole de schimburi ┼či de amintiri, multe dintre ele dureroaseÔÇŽ 

Augustin Ioan este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť. 

Foto: A. Ioan

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.