Moș Crăciun și Afrodita

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
Moș Crăciun și Afrodita jpeg

├Äntr-o bisericu╚Ť─â medieval─â din Boiana, la marginea Sofiei, exist─â o fresc─â ├«n care Sf├«ntul Nicolae binecuv├«nteaz─â distrugerea unei statui a Afroditei. Unul din tinerii ╚Öi altminteri simpaticii s─âi adep╚Ťi se preg─âte╚Öte s─â loveasc─â statuia cu un topor, iar un altul a trecut o funie de g├«tul ei ╚Öi trage, ├«ntr-o pozi╚Ťie incomod─â pentru c─â funia e cam scurt─â. Un catalog clasic despre cum e oglindit─â via╚Ťa acestui sf├«nt ├«n pictura bizantin─â identific─â, dac─â num─âr corect, cinci exemple ├«n care el conduce atacuri asupra unor imagini ale zeit─â╚Ťilor greco-romane. Fresca din Boiana ╚Öi altele ca ea s├«nt documente greu de discutat pentru istorici, pentru c─â dau ap─â la moar─â unor atitudini extremiste, fie anticre╚Ötine, fie antip─âg├«ne. Pe de alt─â parte, orice extremism ├«╚Öi confec╚Ťioneaz─â singur dovezile de care are nevoie. Solu╚Ťia nu e deci s─â invent─âm un minister pentru punerea sub obroc a informa╚Ťiilor pe care cineva le-ar putea folosi gre╚Öit.

├Än Sf. Nicolae, a╚Öa cum ├«l ╚Ötim azi (de la liturghie la reclamele cu Santa Claus), se reg─âsesc dou─â personaje din ╚Ťinutul Liciei (azi ├«n Turcia) ÔÇô unul, un episcop al Mirei din vremea lui Constantin cel Mare, altul, un episcop de Pinara din vremea lui Iustinian. Istoricii nu prea bag─â m├«na ├«n foc pentru tradi╚Ťiile legate de primul, care era poate jum─âtatea bl├«nd─â ╚Öi bonom─â a acestui sf├«nt; despre al doilea, ├«ns─â, se ╚Ötie c─â era implicat ├«n distrugerea templelor ╚Öi a imaginilor de cult ale p─âg├«nismului, adic─â a ce mai r─âm─âsese din ele ├«n secolul al VI-lea. Sigur c─â nici un regim care vine la putere dup─â perioade de ilegalitate sau persecu╚Ťie nu ├«ncepe prin a muzealiza cu mult─â iubire vestigiile regimului pe care l-a r─âsturnat. Nu e nimic de mirare ├«n faptul c─â multe temple p─âg├«ne au fost distruse dup─â ce cre╚Ötinismul a devenit, prin lege, unica religie a Imperiului Roman. ├Än plus, fenomenul elimin─ârii imaginilor de cult ale altor religii, absent ├«n principiu din politeismul greco-roman, nu e deloc str─âin religiilor abrahamice. ╚śi Moise mai ├«nainte, ╚Öi Mahomed mai t├«rziu, au distrus asemenea simboluri ale altor divinit─â╚Ťi ÔÇô fie ÔÇ×vi╚Ťei de aurÔÇť de inspira╚Ťie egiptean─â ai israeli╚Ťilor, fie idoli venera╚Ťi la Kaaba de popoarele preislamice din Peninsula Arabic─â. Oricum, probabil ├«n orice religie forma ei institu╚Ťionalizat─â, care adesea are un bra╚Ť politic, va tinde s─â piard─â ├«n timpul istoric din toleran╚Ťa, mult─â-pu╚Ťin─â, din textele ei sacre ÔÇô chiar dac─â aceast─â toleran╚Ť─â poate s─â r─âm├«n─â altminteri prezent─â ├«n timpul individual al credinciosului.

Una peste alta, episcopul de Pinara, aspectul beligerant al lui Santa Claus, e un produs al timpului s─âu. ├Än Egipt, celebrul templu din Alexandria, Serapeum-ul, e distrus ├«n secolul al IV-lea la ├«ndemnul episcopului local, iar ├«n secolul urm─âtor, preotul Senute ╚Öi ai s─âi fac praf un templu l├«ng─â Atripe ╚Öi statuile din─âuntru. La ├«nceputul secolului al VI-lea, Sf. Benedict d─âr├«m─â un altar al lui Apollo ca s─â ├«ntemeieze ├«n Italia m─ân─âstirea de la Monte Cassino. ╚śi Grecia ofer─â destule exemple. De pe metopele (basoreliefurile din friza doric─â) provenind din sanctuarul Atenei de la Delphi, siluetele au fost eliminate metodic ╚Öi curat cu dalta. Statuia de cult a zei╚Ťei Nemesis ├«mpreun─â cu baza ei de la Rhamnous, dar ╚Öi altarul ridicat de Augustus la Nikopolis s├«nt f─âcute ╚Ť─ând─âri. E vorba aici de ╚Ť─ând─âri suficient de mici ╚Öi uniforme ├«nc├«t s─â nu se poat─â ob╚Ťine dac─â ni╚Öte pietre sau statui se r─âstoarn─â pe-o parte sau cad la un cutremur, ci doar dac─â ├«╚Ťi pui mintea (╚Öi barosul) cu ele. Coloanele de la templul lui Zeus din Nemea au c─âzut, toate, ├«n direc╚Ťie opus─â cl─âdirii pe care o ├«nconjurau, dup─â ce bazele lor au fost cioplite ca ╚Öi cum ai t─âia un copac.

Multe din metopele Parthenonului din Atena au fost prelucrate grijuliu ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t fe╚Ťele unor divinit─â╚Ťi p─âg├«ne sau ale ├«nchin─âtorilor lor s─â dispar─â. Vorbind numai de latura de nord a Par┬şthenonului, de exemplu, pe blocul 10 al frizei ionice, capetele participan╚Ťilor la procesiune au fost r─âzuite, iar pe metopa 25, unde Elena din Troia caut─â refugiu l├«ng─â statuia Atenei, protejat─â ╚Öi de Afrodita ╚Öi Eros, toate capetele au fost ra╚Öchetate complet. Un paradox este c─â, de╚Öi cel pu╚Ťin o parte din asemenea mutil─âri au fost cerute de procesul de reconversie a unui templu p─âg├«n ├«ntr-o biseric─â cre╚Ötin─â, acestui proces de reconversie i se datoreaz─â ├«n multe cazuri ├«ns─â╚Öi supravie╚Ťuirea cl─âdirii originale, cu ajust─ârile de rigoare. Alternativa la reconversie era abandonul ╚Öi arderea marmurei pentru var, iar op╚Ťiunea scoaterii din uz ╚Öi ├«ntre╚Ťinerii ca patrimoniu cultural nu se inventase ├«nc─â.

├Äntr-un num─âr redus de situa╚Ťii nu e exclus ca autorii unor acte de vandalism precum cele descrise mai sus s─â fi fost, de exemplu, turcii. Uneori chiar indirect, din interesul mai degrab─â func╚Ťional al ocupantului (la ce te po╚Ťi a╚Ötepta c├«nd faci Parthenonul depozit otoman de praf de pu╚Öc─â?). ├Än orice caz, e sigur c─â nu turcii au incizat semnul crucii pe multe frun╚Ťi de statui, de ├«mp─âra╚Ťi romani ╚Öi nu numai.

Revenind la fresca de la Boiana: s-au descoperit ╚Öi c├«teva statui antice ale Afroditei mutilate inten╚Ťionat ÔÇô consensul ╚Ötiin╚Ťific spune c─â de c─âtre cre╚Ötini ÔÇô, de pild─â, ├«n termele Faustinei de la Milet ╚Öi la Aphrodisias. La prima, s├«nii ╚Öi pubisul s├«nt distruse cu dalta, la a doua, s├«nii ╚Öi tr─âs─âturile fe╚Ťei. E de ├«n╚Ťeles cum s-a ajuns la asta. Oamenilor li s-a repetat c─â aceste reprezent─âri ale demonilor trebuie distruse f─âr─â mil─â ╚Öi li s-a amintit c─â nici martirilor cre╚Ötini nu le-a fost ar─âtat─â mil─â. Cum s─â nu te conving─â acest discurs? Nu s├«nt sigur c─â institutele de arheologie din lume ├«i trimit scrisori lui Mo╚Ö Cr─âciun, dar ar putea s─â-i cear─â s─â aduc─â mil─â ╚Öi pentru oameni, ╚Öi pentru statui. 

C─ât─âlin Pavel este arheolog ╚Öi scriitor. Cea mai recent─â carte publicat─â este romanul Chih┬şlimbar, Polirom, 2017.

Foto: fragment din Venus a lui Boticelli

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.