Monumentul cîrnatului

Publicat în Dilema Veche nr. 190 din 27 Sep 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

M-a┼č bucura mai mult s─â depun o coroan─â la Statuia leu┼čteanului, dec├«t la poala cine ┼čtie c─ârui general, vai, merituos! - scria Radu Anton Roman ├«n cartea sa, de acum faimoas─â. Pe urmele lui ┼či despre el, publicam ┼či eu, pe la ├«nceputurile acestei rubrici, o ├«ntreag─â od─â despre monumentul leu┼čteanului. Dar era doar o metafor─â, o form─â u┼čor ditirambic─â de a aduce omagiul cuvenit buc─ât─âriei rom├óne┼čti, ├«n general, ┼či lui Radu, ├«n particular. De ce scriu eu despre toate acestea? - m─â mai ├«ntrebam, retoric. Deoarece, ├«mp─âtimit de cotidian, nu puteam trece nep─âs─âtor pe l├«ng─â aceast─â chintesen┼ú─â a cotidianului care este m├«ncarea, servit─â de data aceasta pe platou na┼úional. ┼×i, mai ales, deoarece acest cotidian "trivial" ne ├«nva┼ú─â, ca ├«ntotdeauna, ceva esen┼úial: ├«n cazul ├«n spe┼ú─â, istoria ┼ú─ârii! Iat─â ├«ns─â c─â acum "monumentul" ├«nchinat gastronomiei neao┼če nu mai este doar o figur─â de stil, o vorb─â pe h├«rtie, ci un monument adev─ârat, ├«ntrupat, mai mult ├«n carne dec├«t ├«n oase: monumentul c├«rnatului! Al c├«rnatului de Ple┼čcoi. S├«ntem pe cale de a ne pierde identitatea cultural─â. Sub asaltul consumismului ieftin ┼či facil, al civiliza┼úiei de tip fast-food, ne pierdem tradi┼úiile. ┼×i, dac─â pentru ├«nchegarea tradi┼úiilor ┼či afirmarea lor a fost nevoie de sute de ani, le distrugem acum cu viteza cu care m├«nc─âm un hamburger. A┼ča ├«ncepe Proclama┼úia de la Ple┼čcoi, apocaliptic─â precum orice proclama┼úie. Dup─â care urmeaz─â, d├«nd ┼či solu┼úia pentru acest dezastru na┼úional: A┼ča cum ├«n zorile modernit─â┼úii sale, Rom├ónia a privit c─âtre Fran┼úa, la fel Rom├ónia postmodern─â trebuie s─â ├«nve┼úe de la Fran┼úa cum s─â-┼či p─âstreze tradi┼úiile ┼či s─â ridice bariere ├«n calea consumismului ieftin. Pentru c─â, ├«ntr-o Europ─â multicultural─â, singura for┼ú─â de afirmare a identit─â┼úii na┼úionale o reprezint─â p─âstrarea tradi┼úiilor. ├Än spe┼ú─â, a tradi┼úiilor culinare, mai exact, a ceea ce invoca┼úii fran┼úuji numesc produits de terroir. Produsele locale, acreditate ca atare. Nimic mai serios dec├«t toate acestea. Economia Rom├óniei, ├«n general, dar ├«n primul r├«nd aceea a jum─ât─â┼úii sale rurale depinde ├«n mare m─âsur─â de capacitatea de a transforma buc─ât─âria ca la mama acas─â ├«n economie de pia┼ú─â. ┼×i de gustul cu care se va face aceast─â transformare. ┼×i cum 17 ani lumea noastr─â politic─â numai de a┼ča ceva n-a avut timp - orice semnal de alarm─â ┼či efort ├«n acest sens este bine-venit. Orice poate contribui la campania Produsele ┼ó─âranului Rom├ón, lansat─â de M┼óR, este bine venit ├«n muzeu. Dar ┼či mai bine-venit, ├«n acest caz, mi se pare ├«ns─â altceva: umorul. Mai exact, ironia, ├«n sensul profund ┼či vechi al cuv├«ntului. Poate mai degrab─â asta s─â fie ├«nv─â┼ú─âtura preluat─â de la francezi. "Monumentul" fra┼úilor Ilfoveanu, aflat ├«n centrul expozi┼úiei de la Muzeul ┼ó─âranului Rom├ón, este o Venus planturoas─â ├«mbr─âcat─â cu m─âiestrie ├«n c├«rna┼úi de Ple┼čcoi. Ca ┼či Statuia leu┼čteanului la care visa Radu Roman, aceast─â Statuie a c├«rnatului ne ├«nva┼ú─â ┼či ea ceva esen┼úial despre istoria recent─â a ┼ú─ârii. Evenimentul, ├«n ansamblul s─âu, intitulat Eva s-a n─âscut la Ple┼čcoi, este, astfel, un manifest artistico-politic, pu┼úin simbolic, pu┼úin ecologic, cu dragoste pentru ┼ú─âranii care au produs c├«rna┼úii ┼či ├«n┼úelegere fa┼ú─â de ziari┼čtii care au venit s─â-i m─ân├«nce, documentat ┼či frivol, serios ┼či cu un z├«mbet permanent ├«n col┼úul ochilor. Acum, nu ┼čtiu de unde a pornit totul, de la nevoia de reclam─â a produc─âtorilor de c├«rna┼úi sau de la o viziune artistic─â ├«n c─âutare de ┼ú─ârani? Nu ┼čtiu ce a fost la ├«nceput, c├«rnatul sau ideea? Cert este ├«ns─â c─â expozi┼úia fra┼úilor Ilfoveanu le aduce ├«mpreun─â ├«ntr-un mod ce tinde spre firesc. Este, astfel, ┼či o (re)g─âsire a popularului, ├«n sensul s─âu simplu ┼či profund, ┼či a bucuriei, simple ┼či profunde, ce ├«nso┼úe┼čte o s─ârb─âtoare popular─â. Am visat de c├«nd m─â ┼čtiu la o perspectiv─â ironic─â asupra aspectelor demne ┼či solemne ale na┼úiei, o abordare care s─â nu fie nici patetic─â ┼či g├«tuit─â de emo┼úie transcendent─â, dar nici b─â┼čc─âlioas─â, zeflemea frustrat─â de mahalagiu. Am visat de copil la un Asterix de D├«mbovi┼úa, rud─â doar prin (mez)alian┼ú─â cu Mitic─â ┼či ┼×tefan cel Mare&Sf├«nt. Ei bine, Eva de la Ple┼čcoi este un astfel de personaj. S─â-i dea Dumnezeu c├«t mai mul┼úi nepo┼úi!

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.