Moldova: de unde vin banii?

Publicat în Dilema Veche nr. 229 din 3 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La Gara de Nord (din Bucureşti) există un singur ghişeu pentru bilete internaţionale (a se înţelege prin asta şi tichete la trenuri cu destinaţii transfrontaliere, care nu sînt multe, şi suplimente de loc la trenuri locale, pentru bilete în circuit cumpărate în alte ţări, deci destul de multă lume, şi nu doar români). Sînt două vînzătoare, dar asta nu înseamnă mare lucru dacă nici una dintre ele nu vorbeşte limbi străine. Garnitura de Chişinău (unica) pleacă la 8 seara şi cam tot atunci se porneşte şi trenul de Sofia; pe la 7 se strînge lumea la casă. Ceea ce nu împiedică schimbul de tură să se producă exact şi foarte precis la 19,00: doamnele închid programul de calculator, îşi pun tacticos în coşuleţ pixuleţele, stickerele, hîrtiuţele, muţunachii, îşi împărtăşesc programul de seară (minutele trec şi coada se măreşte, copiii plîng, străinii nu-nţeleg ce li se explică), cele care le înlocuiesc îşi aduc coşuleţele lor, îşi aşază scaunul, repornesc programul, crezi că s-a terminat, însă cea care s-a lăsat deja pe jumătate în scaun se ridică şi pleacă să-şi pună altă bluză, a doua vine repede-repede şi speranţa creşte, dar nu, s-a repezit să-şi încarce telefonul, nu nimereşte mufa alimentatorului în aparat, mai bîjbîie un minut, n-are nici un mesaj nou... uraaa, se-ncepe. "Locuri numa’ sus, dacă vreţi jos, cînd vine organigrama, în zece minute, la şi jumate. E cineva pentru Sofia?" "Da, eu." "Pentru unde?" "...Sofia?!" "Hai arată-mi ce ai, ai abonament, ce? Dacă nu te grăbeşti, mai faci o dată coada." Vestita ospitalitate românească - cum să-nsureşti pe îndelete Pentru că nu vreau pat "jos", capăt relativ repede un bilet la vagonul 4. Pe care-l ştiu bine, a fost de cîteva ori vagonul meu de poştă. Trei sferturi din corespondenţa cu Moldova circulă cu trenul "Prietenia", poşta "normală" face patru zile de la Paris şi trei săptămîni între Bucureşti şi Chişinău. O fişcă pentru ca feroviarii moldoveni să-şi împătrească veniturile, 6 euro de fiecare pachet transportat, o favoare, nici vorbă, cînd vezi cam cum se rezolvă un blat cu "Prietenia" - în compartimentul meu, doi avem bilet, doi au dat capusta. Nişte poliţişti români vin, dau mîna cu ceferistul de alături şi urcă în vagonul restaurant. Mă întreb dac-or fi plătit tichet. Atitudine şi bani - despre asta, aproape doar despre asta, e vorba în Moldova, în România şi în relaţiile dintre ele. Cînd îţi iei loc la trenul "Prietenia" şi apoi te urci în el, primeşti, bonus, un extract pur de raport pragmatic între ţara UE, cetăţenii ei şi vecinii lor mai puţin hărăziţi cu privilegii: sictirul. "De cînd au venit comuniştii, se plătesc salariile şi pensiile" - îmi spune, la Chişinău, un prieten ziarist şi dramaturg. Constantin Cheianu a scris o piesă, Luna la Monkberry, despre eşecul generaţiei de artişti idealişti şi unionişti din Moldova. Sub guvernarea proromânească era plătit, ca funcţionar superior în Ministerul Culturii, cu 70 de euro pe lună, o dată la trei luni, şi uneori în natură (aşa s-a ales cu o garnitură de bucătărie). Banii, investiţiile străine din republică vin pe filieră rusească, niciodată românească; bilingvismul e valabil pînă ajungi într-un restaurant mai răsărit - acolo, ospătarii vorbesc ruseşte, iar meniurile sînt de multe, multe ori exclusiv în rusă (măcar Admiral a renunţat la descrierile colorate ale felurilor de mîncare, dacă nu şi la bustul lui Lenin). Trei sferturi dintre posturile de televiziune sînt ruseşti, y compris Nostalghia TV, care retransmite muzică, filme şi emisiuni de pe vremea Uniunii Sovietice; rating-urile lor nici nu se pot compara cu cel al PRO TV Chişinău. De fapt, ruşii sînt singurii care vor să bage bani în Republica Moldova, e o piaţă pe care nu au concurenţă, în nici un caz din partea românilor. Iar lipsa concurenţei e premisa ideală a monopolului cultural. Pragmatic vorbind, nu e nimic de comentat cînd animatorul concertului ţinut în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu ocazia Eurovisionului vorbeşte în ruseşte - cine dă banii face muzica. Deasupra ratării unioniste (transformată în frustrare sau cinism) şi a prezenţei financiare ruseşti dominante la Chişinău, se ridică spectrul bîntuitor al Transnistriei, aceste Insule Cayman ale Europei. Carnea de pui costă o grămadă la Chişinău: feluriţi paţani din zonă importă puiul de la haholi prin Tiraspol şi, după o logică financiar impecabilă bazată pe adăugarea artificială de taxe, îl exportă pe urmă în Republica Moldova. Pentru că legile (mai ales cea a drepturilor de autor) nu sînt tocmai în favoarea cetăţeanului, mulţi artişti care colaborează cu mari companii preferă să fie plătiţi cash, iar pentru ca angajatorul să poată face asta, onorariile sînt plimbate prin bănci din Transnistria. Pentru că da, există bănci în Transnistria, la fel cum există şi magazine Adidas, fabrici şi uzine cumpărate de firme occidentale, toate - inclusiv companiile din Moldova - întreţinînd economic republica separatistă. Unde, mai nou, propaganda independentistă a luat o mică turnură întru hărţuirea străinilor: acum nici o lună, la Bender ca şi la Cuciurgani (la graniţa cu Ucraina), vameşii transnistreni cereau viză de ieşire din Republica Moldova. Dacă voiai să treci, n-aveai cum răspunde "care ieşire, cînd Transnistria e Moldova". "Care republică a noastră, Moldova adică?" - pot să spun cînd Andrei îmi povesteşte despre emisiunea lui în limba germană de la Radio PMR, în care descrie "realităţile din republica noastră". Andrei e din Tiraspol şi a zburat acum pentru prima dată cu avionul, la Berlin. "Nu, Republica noastră Moldovenească Transnistreană", şi vocea i se umple de mîndrie. În Germania, Andrei a ajuns cu un paşaport rusesc, cu cel "republican" n-ar fi trecut de Tighina. "Sigur că moldovenii nu sînt români, ce român mai ştii să vorbească ruseşte?" - le zice el prietenilor mei. Nu vorbesc, dar poate înţeleg... Cale de cinci zile, Andrei încearcă (dar rezist tenace) să converseze cu mine în engleză, deşi o poate face şi-n româneşte. S-ar putea să fie un complex lingvistic. Un raport de "superioritate" - ciudat, fiindcă lui româna nu-i trebuie. Tot mai puţin le trebuie, tuturor, o limbă pe care şi-au dorit-o, folosită acum pentru răstelile unor casiere CFR. Poate doar controlorilor din trenul "Prietenia". "Unde în Europa mai există aşa ceva, ca o regiune să fie ruptă dintr-o ţară şi lăsată în nici o parte?" - se întreabă Costea Cheianu. Nicăieri. O bucată de pămînt lăsată cui întinde mîna mai repede şi dă banul mai vioi.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.