Moartea online

Publicat în Dilema Veche nr. 222 din 17 Mai 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Ce mai e nou? - Priveghi online! - !? - Cam aşa ceva - îmi explică M, care este masterandă la Budapesta. Au fost două cazuri la CEU chiar luna aceasta. Mai întîi, a murit un coleg al nostru, pe care îl ştiam, şi ştirea a fost pusă pe face book şi, toată noaptea, nişte colegi au făcut un fel de "priveghi"... - Adică? - întreb eu, uluit. - Păi au stat toată noaptea pe calculatoare, pe un fragment de reţea, au pus epitafe, au povestit despre cel mort, unii aveau fotografii cu el... - E deja ceva obişnuit? - mă mai interesez eu. - Nu ştiu, nu aş spune, dar, v-am spus, a mai fost imediat un al doilea caz. O colegă, care a avut un accident tragic şi a murit. De data aceasta, părinţii au fost cei care au anunţat moartea fetei lor pe face book şi, tot aşa, colegii s-au mobilizat, au ţinut un fel de discursuri funerare şi au "priveghiat-o" toată noaptea... După "viaţa online", "moartea online", deci - rezum eu. Adică? - nu pot să nu mă întreb. Şi îmi e greu să găsesc un răspuns gata făcut. Din antropologie ştiu că, dacă vrei să înţelegi resorturile ultime ale unei culturi, nu te uiţi la cei vii, ci mai degrabă la cum se moare în comunitatea respectivă. Cu moartea nu glumeşte nimeni, practicile şi credinţele funerare fiind ultimele care se schimbă. Iar cînd se întîmplă să se schimbe, acest lucru are un rost profund. Ce vrea să spună deci această inovaţie? Îmi aduc aminte că pe vremea cînd lucram la Cristian, un sat iniţial săsesc de lîngă Sibiu, m-a impresionat "modelul săsesc", faptul că românii au preluat în mare măsură practici ale Vecinătăţii săseşti, la început obligaţi de administraţia habsburgică, apoi din proprie iniţiativă. E mai eficient cum fac saşii - îmi explicau ei. Pînă la un punct însă: înmormîntarea. De aceasta, la saşi, protestanţi, se ocupa integral Vecinătatea, comunitatea. Ea anunţa moartea în tot satul, ea se ocupa de sicriu şi cruce, ea distribuia sarcinile pentru "serviciile funerare" printre membrii săi. Românii mobilizau şi ei Vecinătatea lor, românească, dar o făcea familia şi tot ea se ocupa de toată înmormîntarea şi pomenirile succesive: erau morţii familiei, nu ai comunităţii, iar ţăranul ortodox nu putea concepe o "înstrăinare" de neam a morţii. Această diferenţă a făcut ca Vecinătăţile săseşti, şi nu cele româneşti să treacă, pe măsură ce se împuţinau membrii lor şi li se dilua menirea, la un fel de "servicii funerare": cînd îţi murea cineva, apelai la Vecinătate (sau la ce mai rămăsese din ea) şi aceasta se ocupa de toate. Urmau astfel, fără să-şi propună, un trend mult mai general: "externalizarea serviciilor". Moartea - cel puţin anumite aspecte ale ei - trecea din grija familiei în sarcina unor persoane străine şi specializate. În paralel, în satele româneşti avea loc o altă prefacere, de care ierarhii Bisericii ortodoxe nu erau foarte mulţumiţi, dar pe care, la ţară, erau obligaţi să o urmeze: pomana de viu. Schimbările demografice masive, faptul că, de cele mai multe ori, copiii plecau să lucreze la oraş, se îndepărtau sau chiar se înstrăinau de casă i-a făcut pe bătrîni să-şi ia soarta în mîini şi să facă ei înşişi, din timpul vieţii, cele cuvenite. Ce ştiu eu dacă or să-mi facă pomenile aşa cum trebuie! - oftau cei bătrîni. Acelaşi lucru îl spunea zilele trecute şi Prigoană la propria sa pomană de viu, făcînd astfel mai mediatică o practică deja veche. Nemaiputînd fi sigur că, după moarte, vei fi strămoşul cuiva, mai bine să devii propriul tău urmaş din timpul vieţii. Disoluţia familiei şi a continuităţii de neam a dus astfel la o "individualizare" a morţii, am putea spune chiar o anumită singurătate a morţii, de asemenea un trend mult mai general, păstrat în acest caz în limitele creştinismului. Într-o societate a individului şi a prezentului, moartea este tot mai mult refulată din social şi din cultură, pentru a deveni tot mai mult un eveniment personal, eufemizat discret pentru a-i deranja cît mai puţin pe cei din jur. Şi pentru a da impresia individului că e doar o problemă printre altele, pe care trebuie să o rezolve eficient ca pe orice altă problemă. Managementul morţii... Din această perspectivă, "priveghiurile online" (pe care nu ştiu să le numesc deocamdată altfel, dar care sînt deja cu totul altceva) pot fi citite şi ca prime semne ale unui soi de resocializare, de readucere a morţii în comunitate. Nu o revenire la tradiţii şi societăţi tradiţionale, ci o mutaţie în comunităţi virtuale. Ritualizarea acestor prime gesturi spontane este foarte posibilă - şi chiar previzibilă -, iar o cultură a "morţii online", care să păstreze în serverele lumii şi sufletul virtual al celui răposat, se poate coagula apoi, firesc, în timp. Mai mult, ea poate constitui o nouă dimensiune semnificativă a coeziunii tehno-sociale a lumii postmoderne. Prin integrarea morţii, comunităţile virtuale ar începe să aibă un trecut, ieşind astfel de sub imperiul individualismului hic et nunc.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Parasutistii comemorati la Jilava FOTO Fundatia Gavrila Ogoranu crop jpg
Cine sunt luptătorii anticomuniști parașutați de SUA în România. Unii au trădat și au trăit cu identități false
Între anii 1951-1953, mai multe avioane militare americane au survolat România ocupată de sovietici, parașutând oameni pregătiți să întărească rezistența anticomunistă.
bautura - sticla vin - mahmureala FOTO 123RF
Cum previi mahmureala. Capcane când bei la o petrecere, ce e interzis și de ce trebuie să mănânci înainte
Cu cât bei mai mult, cu atât starea de mahmureală va fi mai accentuată. Ca să nu ajungi în această situație trebuie să știi ce să consumi, dar mai ales cât. De asemenea, e important să nu amesteci licorile.
rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.