Mizeriile noastre

Publicat în Dilema Veche nr. 829 din 9 - 15 ianuarie 2020
Mizeriile noastre jpeg

Dilema veche a început anul cu un Dosar despre problemele, mișcările și politicile ecologice. E cît se poate de potrivit să începi anul, ba chiar deceniul, cu un număr despre ecologie. E ca și cum, după petreceri și consumuri în exces, după încheierea și uzura unui an, te-ai gîndi la ceva proaspăt, la un nou început, la curățenie și la refacere, la salate verzi în loc de carne, la sucuri naturale și ceaiuri în loc de băuturi alcoolice, la aer curat și plimbări lungi în natură în loc de stat în casă și în fum de țigară.

Ei bine, tocmai în niște asemenea plimbări lungi am redescoperit (pentru a nu știu cîta oară) ce probleme ecologice are țara asta. Ne-am obișnuit să trăncănim despre încălzirea globală și să ascultăm zilnic (cum am mai scris și altădată) nesfîrșite litanii în mass-media despre apocalipsa climatică iminentă care ne va lovi dacă nu ne învrednicim să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, dacă nu se îndeplinesc nu știu care cerințe ale nu știu căror acorduri, dacă politicienii nu fac și nu dreg nu știu ce politici și așa mai departe. Se pune bineînțeles în discuție și energia nucleară, deși e mult mai inofensivă decît potențialul ei de înspăimîntare. Dincolo de poveștile astea globale, însă, eu – ca și mulți alții, probabil – descopăr niște lucruri urîte, vizibile și mult mai concrete, la firul ierbii. Chiar acest fir al ierbii propriu-zis e astupat adesea de gunoaiele și plasticele care au invadat toate șanțurile și toate marginile de drumuri, ba chiar au intrat în profunzimea naturii, pe cîmpuri și prin păduri, în rîuri și lacuri. Iarna, cînd nu mai sînt frunze, tot acest mozaic care ne împestrițează peisajul iese la iveală cu o pregnanță impresionantă, ca un înveliș aproape complet care ne marchează epoca. Probabil că, într-un viitor nedefinit, geologii și arheologii vor putea data foarte precis perioada actuală după „stratul de plastice“ care va rămîne sedimentat între alte straturi de roci, asemenea straturilor geologice de cenușă vulcanică, specifice momentului cîte unei mari erupții istorice care a avut loc undeva pe glob. Epocii o să-i zică, poate, Plastacic și va fi relevantă și dată de exemplu pentru nesimțirea populațiilor de Homo sapiens din acele timpuri. Locul în care se va putea studia însă cu precădere acest fenomen de proporții geologice – în Europa, cel puțin – va fi zona de sud-est a continentului, în arcul carpatic și în arealul cuprins între Marea Neagră, Carpați și Dunăre.

Nici dacă întreaga populație s‑ar apuca de adunat gunoaie, ca ocupație zilnică, nu știu în cît timp s-ar putea rezolva lucrurile. Deocamdată, însă, nimeni nu pare preocupat serios de această problemă. Singurul personaj important, deși fără răspunderi pe această linie, pe care l-am auzit vorbind despre ea acum cîțiva ani, a fost Mugur Isărescu. El explica, printre altele, încercînd s-o lege cumva de domeniul său de expertiză, că invazia de pungi care zboară peste tot, vizibile de pe mai toate șoselele, e de natură să descurajeze investitorii străini. Într-adevăr, o țară murdară e descurajantă. Îți vine să pleci din ea, asemenea lui Caragiale, care și-a dorit să moară într-o țară curată. 

Sigur, noi, localnicii, sîntem cei vinovați de aruncarea și acumularea acestor gunoaie în timp. Dar  nu tot noi vom fi cei care le vom strînge, nu e realist să te aștepți la așa ceva. Vor fi mereu echipe de voluntari mînați de conștiința civică să facă ceva, dar asta nu va fi niciodată suficient. E nevoie probabil de un efort mult mai mare. Mă gîndesc că ar trebui înființate echipe specializate care să acționeze în toată țara, să aibă mașini speciale și locuri de depozitare, eventual uzine moderne de  ardere, care să transforme gunoiul în energie, așa cum există lîngă Copenhaga. Cine să plătească? Probabil că noi toți. Dar ar trebui gîndit un plan care sînt sigur că deocamdată nici nu există.

Un alt plan, care există, dar se pare că nu funcționează cum trebuie, se referă la o altă nenorocire din țara asta, vizibilă și ea cu ochiul liber la fiecare plimbare prin natură: masacrarea pădurilor. Pot să spun că am niște locuri precise unde văd cum scade lunar o suprafață împădurită. E vorba chiar de o rezervație în care se taie întruna arbori seculari. Și asta nu o fac localnicii. Păi, nu de micșorarea nu știu căror ghețari din zone îndepărtate și pe care nu-i vedem decît la televizor ar trebui să ne îngrijorăm noi în primul rînd. Micșorarea pădurilor ne privește mult mai tare. Și cu siguranță că de la pădurile astea tăiate se trag multe alte efecte negative chiar și asupra amintiților ghețari, dar și altele extraclimatice. Sînt chestiuni de care ar trebui să ne ocupăm urgent dacă nu vrem să rămînem complet diferiți de restul țărilor europene.

Mi-aduc aminte de un chelner român de la o cabană dintr-o splendidă regiune naturală, în Alpii Dolomiți, care, auzindu-ne vorbind românește, ne-a întrebat de unde sîntem. I-am răspuns că din București. „Și mai puteți să vă întoarceți acolo?“, a întrebat el cu o figură oarecum îngrețoșată.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.