Mircea cel Bătrîn și Sarja Cavaleriei Ușoare

Publicat în Dilema Veche nr. 369 din 10 - 16 martie 2011
Dragoste şi răzbunare jpeg

- dezordinea simbolică (XV) -

În urmă cu o săptămînă, referindu-se la felul în care descriam combinaţia propagandistică de mare succes a comunismului – reţeta mereu cîştigătoare în care filmul şi teatrul de mare respiraţie istorică şi patriotică se împletesc armonios cu marile rezultate ale sportivilor – un cititor îmi atrage atenţia să mă uit şi în alte curţi, unde situaţia e foarte asemănătoare. Domnia sa se întreabă, întrebîndu-mă: „Dar mă-ntreb acum eu stînd strîmb, filmele alea de le difuza holywodul, cu eterni cowboi buni, în lupta cu răii de indieni, care n-au înteles nici pînă acu superioritatea omului alb, ori chiar şarja cavaleriei uşoare britanice, ce-or fi oare?“. Aproape acelaşi lucru, stimate domn. Aproape. Dar nu acelaşi. Întrebarea dumneavoastră vine taman la pont, pentru că tocmai despre lucruri de astea o să vorbim în săptămînile care vin.  

Mai cu seamă în ultimii zece, cincisprezece ani ai regimului comunist, evadarea imaginară făcea parte din normalitatea oricărei zile. Nu erau puţini românii care simulau resemnaţi, în viaţa de zi cu zi, participarea la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Diurn, sau măcar pe parcursul celor opt ore de lucru, eram cetăţeni ai Republicii Socialiste România. Nocturn însă, evadînd imaginar, eram în inima îmbulzelii de la Woodstock, în studiouri de înregistrări, alături de Jimmy Page şi Robert Plant, sau pe străzile în pantă de la San Francisco, încercînd să ţinem pasul cu Steve McQueen, angajat într-o legendară urmărire. Respiram cu porţia aerul lumii libere a Occidentului, din discurile de vinil, din filmele de la video, din coletele care veneau cu greu „de afară“, din orice obiect care putea să ne ajute să ne refugiem imaginar într-o lume mai bună. Evadînd prin cărţi, prin muzici şi prin filme, trăiam şi cu senzaţia că ştim enorm despre lumile în care evadam. Iar cantitatea de reconstrucţie culturală a lumii libere, în imaginaţia multora dintre noi, ne dădea cumva dreptul la certitudinea că lucrurile stăteau, în realitatea reală a lumilor la care ne gîndeam, exact aşa cum ne închipuiam noi. Şi, nu arareori, trăiam cu senzaţia că ştim, chiar mai bine decît cei care trăiau cu adevărat în lumea liberă, cum stau lucrurile pe acolo şi cam ce ar fi de făcut. Curiozitatea şi aspiraţiile profunde, frustrările din realitatea noastră popular-penitenciară şi foamea de acumulare culturală se amestecau într-un fel de a fi extrem de contradictoriu şi de încărcat de efecte perverse. 

Toată imaginea asta încîlcită şi bruiată de paraziţi de toate felurile s-a văzut în toată splendoarea întinderii ei, după 1990, şi continuă să-şi trimită umbra, mai mult sau mai puţin discret, pînă în ziua de azi. Nivelul de simulare a celor mai simple, banale, normale trăiri omeneşti devenise atît de profund, încît orice identificare a unor probleme din trecut, care ar arunca o lumină lămuritoare asupra prezentului, devine un potenţial coşmar. În principiu, cunoaştem democraţia din cărţi, de pe discurile de vinil şi din filmele de la video. E lumea în care ne-am refugiat imaginar atîţia ani, e universul în care cei mai mulţi dintre noi ne-am dorit să trăim. Comoditatea trăitului aspiraţional, imaginar, într-o lume mai bună, în libertate, nu corespunde prea mult cu marfa reală pe care o avem la dispoziţie din 1990 încoace. Vreme de mulţi ani, ne-am permis, vrînd-nevrînd, luxul de a trăi cu trupul într-o lume în care ni se asigura subzistenţa, şi cu imaginaţia într-o lume ideală a libertăţii. Am exersat în felul ăsta toate resorturile trăitului imaginar, ajungînd la performanţe virtuale cu totul ieşite din comun. Dar am pierdut pe parcurs enorm din puterea de a trăi în realitate. Puterea de a simţi realul şi de a-i accepta presiunea. Percepţia multora dintre noi asupra realului s-a dovedit a fi cu totul parţială, ca un soi de antecameră a imaginarului. Şi ca orice lucru prizabil în imaginar, acolo unde e confort mult, unde e căldură, unde timpul nu are bareme, ne-am obişnuit cu luxul de a fi foarte relaxaţi în perceperea realităţii. Pe vremuri, colecţionam ambalajele oricărui lucru care venea din Occident, reconstruind, din obiecte banale, o lume ideală. În momentul în care acea lume ni s-a deschis, ne-am repezit, după cum era firesc, să consumăm cît mai mult. Trăim pe un munte de ambalaje care, acum, nu ne mai spun absolut nimic. Spre deosebire de vechii comunişti, care au ştiut atît de bine să construiască spaţiul simbolic din jurul individului, „emanaţii“ Revoluţiei n-au pus prea mare preţ pe ambalajul lumii în care şi-au condus votanţii. Au mizat pe exaltările publicului de cinema care sîntem şi au încropit un angrenaj total lipsit de orice suport simbolic. „Designul“ democraţiei în care ne-au condus noii noştri conducători lipseşte cu desăvîrşire. Am primit o libertate fără viziune şi fără ambalaj. Iar noi, cei care eram ahtiaţi după simbolistica libertăţii, sătui de colecţionat ambalaje, am trecut direct la lucrurile „importante“. Adică la consum.  

Prin urmare, ca să vă răspund cît pot de precis, stimate cititor, filmele istorice, de întemeiere naţională şi de mare respiraţie patriotică, filmele de propagandă sînt la fel. Pînă la un punct. Ele fac parte din imaginea largă a designului, a chipului simbolic al unui sistem. Diferenţa apare în momentul în care, la Mircea cel Bătrîn trebuia să mergi cu clasa, încolonat, în ordine şi disciplină, pentru că aşa trebuia. În ceea ce priveşte Şarja Cavaleriei Uşoare, dincolo de orice discuţie despre valoare artistică, apare o mică diferenţă. Dacă aveai chef să-l vezi, bine. Dacă nu, nu. Sistemul acela nu depindea deloc de asta.  

(va urma) 

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.