Metamorfozele trecutului

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
Iconofobie jpeg

Cu ceva vreme ├«n urm─â, la Universitatea ie╚Öean─â, a conferen╚Ťiat un mare lingvist britanic, David Crystal, cunoscut ╚Öi la noi, cu prec─âdere pentru contribu╚Ťiile sale ├«n domeniul foneticii ╚Öi fonologiei limbii engleze, dar ╚Öi datorit─â vizitelor anterioare ├«n mediul academic rom├ónesc (simpatizeaz─â foarte mult Ia╚Öiul, ceea ce, s─â recunoa╚Ötem, la acest nivel, de intelectual umblat prin toat─â lumea ╚Öi apreciat ├«n cercurile universitare de elit─â, ├«nseamn─â ceva). Profesorul a ╚Ťinut dou─â prelegeri str─âlucite despre Shakespeare, prilejuite de ├«mplinirea (├«n 2016) a 400 de ani de la moartea giganticului scriitor. ├Ändeosebi una dintre aceste prezent─âri m-a pus serios pe g├«nduri ╚Öi a╚Ö vrea s─â explic aici, pe scurt, de ce. David Crystal este unul dintre pu╚Ťinii exper╚Ťi ├«n istoria foneticii graiului (graiurilor) folosite de-a lungul timpului ├«n Albion. Omul ╚Ötie perfect evolu╚Ťia secular─â a sunetelor anglofone, st─âp├«nind dificila ÔÇ×pronun╚Ťie vecheÔÇť (the Old Pronunciation, identificat─â de speciali╚Öti prin abrevierea OP). Acest sistem de articulare (practic o alt─â ÔÇ×fonologieÔÇť ├«n compara╚Ťie cu ÔÇ×foneticaÔÇť englezeasc─â actual─â, denumit─â, ├«n 1917, de Daniel Jones, ÔÇ×pronun╚Ťia acceptat─âÔÇť/the Received Pronunciation/RP ÔÇô denumire grefat─â pe nevoia savan╚Ťilor modernit─â╚Ťii de ÔÇ×a standardizaÔÇť, de ÔÇ×a uniformizaÔÇť o limb─â ÔÇ×unitar─âÔÇť, ÔÇ×literar─âÔÇť), te duce rapid ├«ntr-un univers paralel. Un nativ (anglo-australiano-american a╚Öadar) nu va ├«n╚Ťelege, ├«n fond, engleza vorbit─â sub rigorile ÔÇ×vechii pronun╚ŤiiÔÇť, adic─â pronun╚Ťia pe care Shakespeare o avea ├«n minte atunci c├«nd ├«╚Öi redacta sonetele ╚Öi piesele de teatru. David Crystal ne-a m─ârturisit c─â marile companii dramatice (britanice ╚Öi de dincolo de Ocean) ├«l angajeaz─â drept ÔÇ×consultant lingvisticÔÇť ori de c├«te ori hot─âr─âsc s─â pun─â ├«n scen─â un text shakespearian ├«n ÔÇ×foneticaÔÇť original─â (lucru care, de altfel, se ├«nt├«mpl─â rar). De ce? Evident, pentru c─â, de╚Öi, ├«n principiu, ne referim la aceea╚Öi limb─â (├«n spe╚Ť─â, la englez─â), cele dou─â sisteme fonologice r─âm├«n at├«t de diferite ├«nc├«t ÔÇ×se ivescÔÇť, ├«n procesul de ÔÇ×transferÔÇť, dou─â limbi, fiind necesar─â interven╚Ťia unui ÔÇ×traduc─âtorÔÇť. F─âr─â acesta, actorii ╚Öi regizorii ar fi pierdu╚Ťi.

Bine-bine, ve╚Ťi observa (ca ╚Öi mine ├«nainte s─â ascult argumenta╚Ťia lui Crystal p├«n─â la cap─ât), dar de ce a╚Öa o tevatur─â pentru un am─ânunt insignifiant? Limba evolueaz─â pretutindeni, o ╚Ötim cu to╚Ťii. S-a schimbat radical pronun╚Ťia ├«n Anglia? OK! Dac─â opera lui Shakespeare se afl─â ÔÇ×tot acoloÔÇť, carevas─âzic─â, ├«n varianta ei textual─â prim─â, care ar fi necazul? O pronun╚Ť─âm dup─â regulile prezentului ╚Öi, gata, sc─âp─âm de ÔÇ×dilemeÔÇť. Ei, iat─â c─â situa╚Ťia nu se arat─â simpl─â deloc. Sonoritatea cuvintelor ├«n opera lui Shakespeare genereaz─â extraordinara poezie pe care acesta a creat-o ├«n scrierile sale. ╚śtia╚Ťi c─â ÔÇ×Shakespeare-ulÔÇť pe care-l lectur─âm sau pe care-l auzim ├«n ÔÇ×pronun╚Ťia acceptat─âÔÇť e ÔÇ×un ShakespeareÔÇť ÔÇô inclusiv ├«n Sonete ÔÇô ÔÇ×f─âr─â rim─âÔÇť (╚Öi ├«n engleza contemporan─â, nu numai ├«n traduceri). Recitat de David Crystal (├«n vechea limb─â), o muzic─â nep─âm├«ntean─â te ├«mpresura din toate direc╚Ťiile. Abia ├«n acest mod realizai c─â geniul scriitorului a fost, ├«nainte de orice, unul poetic. Noi, indivizii modernit─â╚Ťii (╚Öi m─â g├«ndesc ├«n primul r├«nd la anglofonii ca atare, ceea ce e aproape tragic), habar nu avem de poezia (autentic─â) a textului shakespearian. Tr─âim ├«ntr-o ignoran╚Ť─â devastatoare ├«n raport cu opera real─â a celui pe care-l numim totu╚Öi ÔÇ×cel mai mare autor al umanit─â╚ŤiiÔÇť. ╚śi nu acesta, crede╚Ťi-m─â, constituie detaliul cel mai grav. Din demonstra╚Ťia profesorului britanic reie╚Öea, f─âr─â putin╚Ť─â de t─âgad─â, c─â ├«nsu╚Öi sensul unor fragmente fundamentale din scrierile creatorului nefericitului prin╚Ť Hamlet se pierde din cauza nerespect─ârii ╚Öi, totodat─â, a necunoa╚Öterii pronun╚Ťiei originale a cuvintelor din interiorul lor. Chestiunea devine, s─â admitem, bulversant─â: ├«n unele cazuri, ceea ce, ├«n redactarea lui Shakespeare, era menit s─â fie o glum─â cu nuan╚Ťe grote╚Öti poate ajunge s─â par─â, prin ÔÇ×pronun╚Ťia acceptat─âÔÇť, o medita╚Ťie profund─â (sic) asupra vie╚Ťii. Nebunie colosal─â, cu alte cuvinte ÔÇô tragedia se transform─â astfel ├«n comedie ╚Öi invers. M-am ├«ntrebat imediat ÔÇô ├«n fa╚Ťa irefutabilelor dovezi de eroare a moderniz─ârii istorice ╚Öi culturale ÔÇô ce fel de ÔÇ×Shake-speareÔÇť se studiaz─â ╚Öi, mai ales, ce fel de ÔÇ×ShakespeareÔÇť se traduce ├«n intervalul (post)modern.

G├«ndul mi-a mers chiar mai departe. Ce fel de ÔÇ×trecutÔÇť radiografiem noi istoriografic, c├«nd, se vede clar, ÔÇ×trecutulÔÇť fiin╚Ťeaz─â doar ├«n paradigme criptice, rupte complet de lumea nou─â? Cu peste dou─âzeci de ani ├«n urm─â, mi-am scris teza de doctorat despre modul ├«n care istoria ÔÇ×se metamorfozeaz─âÔÇť ├«n fic╚Ťiune. Dup─â ce am terminat acea lucrare, m-am g├«ndit uneori c─â a╚Ö fi putut exagera cumva ╚Öi c─â ar exista, ultimativ, un ÔÇ×adev─ârÔÇť reperabil al epocilor apuse. Ast─âzi, de╚Öi mai b─âtr├«n cu dou─â decenii ╚Öi mult mai riguros ca odinioar─â, consider (iar─â╚Öi) c─â nu am gre╚Öit abordarea metodologic─â. Absolut deloc. 

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Fa-cultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: romanul Scriptor sau Cartea transform─ârilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.