Menajeria de plastilină

Publicat în Dilema Veche nr. 732 din 1-7 martie 2018
Menajeria de plastilină jpeg

O cunoștință din Universitate, Priscornic Turbișor, profesor la Statistică, părea foarte tulburat deunăzi, cînd l-am întîlnit prin campus. Știindu-mă mai vechi și, implicit, mai experimentat decît el în meseria de părinte, mi-a mărturisit că se confrunta cu probleme în efortul paideic. Mult prea devreme, după estimarea sa. Băiatul lui, Maurice Jean-Pierre, abia împlinise cinci ani și era la grădiniță – departe așadar, cronologic vorbind, de crizele adolescentine. Și totuși, a precizat Turbișor, acasă apăruseră deja mari dezbateri principiale între părinți și odraslă. Educatoarea, o tînără formată în pedagogia new wave, le inocula copiilor idei avansate de conduită civică de la vîrste fragede. Lucru frumos, am spus eu. „De acord“, a răspuns Priscornic, „însă mințile lor sînt deo-camdată nenuanțate, iar doamna doar îi îndoctrinează cu idei revoluționare de civilitate postindustrială fără să le modeleze spiritul critic, gîndirea personală, adaptarea regulii la context și așa mai departe. Un exemplu! I-a pus pe toți să construiască diverse animale din plastilină. Pe planșeta respectivă (pe care copiii o cară zilnic după ei, cu aer sacerdotal, ca pe un chivot cu relicve sfinte, între casă și grădiniță) s-a constituit, în cîteva luni de la debutul activității, o veritabilă menajerie. O menajerie nu de sticlă, precum în piesa lui Tennessee Williams (da, am văzut-o și eu, ce dacă sînt statistician?!), ci de plastilină. Găsești acolo tot, de la maimuțe și șerpi la vaci, porci și mîțe de toate culorile. Figurinele nu joacă numai rolul reprezentării animaliere în ochii copilului. Nu, nicidecum! Aș observa chiar că rolul în cauză e destul de redus. Principala lor funcție rămîne una ideologic-educațională. Știu, nobil, avansat, elegant, civilizat. Accept pe loc, dar adaug: consecințele mentalitare secundare devin, treptat, extrem de îngrijorătoare…“

Turbișor s-a oprit o clipă, cu privirea întunecată pierdută în zare, apoi și-a reluat confesiunea: „Jean-Pierre îmi repetă, de la o vreme, sentențios – și înțeleg de la ceilalți părinți că nu este singurul din grupă care face asta! – o propoziție suspectă. Animalele sînt persoane non-umane și trebuie tratate la fel ca oamenii! Drăguț, i-am replicat eu în cîteva ocazii. Bravo! Așa trebuie să creșteți voi! Cu astfel de idei. Să fiți mai civilizați ca noi! Răspunsul meu nu l-a mulțumit însă. M-a luat la rost. Dacă ți se pare drăguț, atunci de ce te tot uiți la filme cu animale abuzate? Ce filme, am întrebat nedumerit? Alea cu cowboys! Mea culpa! Mai urmăresc într adevăr, din cînd în cînd, cîte un western vechi, plăcere dezvoltată din copilărie. Maurice avea, într-un fel, dreptate. Frecvent, caii cad acolo în moduri traumatizante. Am încercat să nuanțez, precizînd faptul că filmele erau de demult, iar caii în chestiune muriseră oricum – de moarte bună! – cu decenii în urmă, eventualele lor traume nemaifiind de actualitate. S-a enervat în ultimul hal. A strîns pumnișorii amenințător, s-a încruntat terifiant și a început să zbiere grotesc: Mihaha, mihaha, mihaha! Eliberați căluții non-umani! Eliberați căluții non-umani! L-am potolit cu greu și, desigur, am renunțat să mă mai uit la western-uri de epocă. Dar ciudățenia s-a amplificat. Dacă, la micul dejun, maică-sa îi dădea cumva un ou, ochii i se bulbucau demonic, își strîngea coatele la piept, iar ulterior le flutura sacadat ca pe niște aripi, urlînd: Cot-cot-cotcodac, cot-cot-cotcodac, puiul este persoană! Nu mîncați! Nu mîncați! Cot-cot-cotcodac! Am eliminat, prin urmare, ouăle! Mai tîrziu și carnea. A gemut muuu-muuu, grooh-grooh și bee-bee atît de intens, încît nevastă mea, cu comprese reci la cap, a zis că preferă să fie vegetariană decît să mai audă asemenea răgete prin casă…“

Priscornic și-a tras puțin sufletul amărît și a continuat: „Totul a degenerat în ultimele săptămîni. Ne aflăm pe marginea prăpastiei psihologice. Toți. Copilul a ajuns un pachet de nervi, manifestîndu-și frustrările legate de protecția animalelor cu sunete și gesturi bestiale. Ham-ham-urile, mau-mau-urile, chiț-chiț-urile, cronc-cronc-urile sau cirip-cirip-urile se îmbină cu bizare contorsiuni trupești menite să imite sugestive poziții animaliere. Din orice colț al casei te aștepți, în orice moment, să sară pe tine o fiară apocaliptică. Aseară am făcut imprudența să-i relatez soției (de față cu Maurice!) faptul că am mîncat, la o masă doctorală, rață cu portocale. Fiu-meu s-a înroșit ca un rac și a urlat demențial: Tuc-tuc, tuc-tuc, eliberați rața! Eliberați rața, oameni ticăloși! Bine-bine, am constatat eu idiotic, dar rața nu face tuc-tuc, tuc-tuc. Știu, s-a răstit el, însă acum sînt tucan, iar rățoiul este fratele meu zburător… Auzi, e tucan acum! Nu mai rezist. Mă duc să mă cert cu educatoarea!“ „Bine, și ce ai de gînd să-i reproșezi?“, am întrebat. Priscornic și-a umflat maiestuos pieptul, a zburătăcit din mîini defazat și a țipat marțial în direcția mea: „Mac-mac! Mac-mac!“ 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.