Maţele de porc

Publicat în Dilema Veche nr. 451 din 4-10 octombrie 2012
Marea de altădată jpeg

Mai ţineţi minte cum se pleca în străinătate înainte de Revoluţie? Cînd te înscriai la o excursie, trebuia să obţii nişte aprobări de la director şi secretarul de partid, se făceau verificări şi la securitate etc. Înainte de plecare, primeai paşaportul, pe care nu aveai dreptul să-l ţii acasă.

Erau nişte diferenţe între excursiile organizate prin agenţia de stat care era ONT sau BTT (dacă erai student) şi plecările în interes de serviciu, cu aşa-numitul paşaport de serviciu. La plecare, aveai dreptul să iei cu tine o sumă limitată în lei, pe care puteai s-o schimbi în moneda ţării de destinaţie (situaţia s-a inversat imediat după Revoluţie, cînd erai lăsat să ieşi din ţară cu atît mai lesne cu cît făceai dovada că ai mai mulţi bani şi că te poţi întreţine în străinătate). Înainte de Revoluţie, ideea era să nu depăşeşti limitele, să nu te poţi lăcomi la mărfurile occidentale şi nici măcar la cele din magazinele ţărilor comuniste surori. Ca atare, excursioniştii găseau tot felul de metode de a depăşi această „porţie“. Unii îşi ascundeau banii în diverse locuri în care credeau că nu vor fi căutaţi de vameşi – în pantofi, în pălărie, prin cotloanele genţilor şi geamantanelor, fiecare cu ingeniozitatea şi cu norocul său. Alţii cumpărau din România mărfuri despre care ştiau că se pot vinde bine în ţara de destinaţie. Le vindeau acolo, iar cu banii obţinuţi cumpărau cîte ceva. Unii vindeau apoi în ţară preţioasele mărfuri străine, făcînd profit. Sistemul funcţiona încă de prin anii ’60 şi a premers aşa-numita „bişniţă“, care a explodat, pur şi simplu, după Revoluţie.

Cineva mi-a povestit cum a pornit într-o excursie la Istanbul, în 1969. Aflase, nu mai ştie cum, de la nişte băieţi deştepţi şi mult umblaţi prin străinătăţuri, că, pe lîngă bine-cunoscutele creme Gerovital, în Turcia s-ar fi vîndut bine şi maţele de porc uscate. Cît erau ei de musulmani şi cu interdicţie la carnea de porc (poate tocmai de aceea), turcii le preţuiau, cică, în mod special. Pe căi întortocheate şi nu fără efort, povestitoarea a făcut rost, de la o măcelărie, de o cantitate impresionantă de maţe. Doar că nu erau uscate, ci cît se poate de umede şi trăsnind de miros. A avut ideea ca pînă la plecare să le înşire pe sfoară, afară, în curte, că poate-poate se vor mai fi uscat în puţinul timp rămas. N-a prea obţinut efectul scontat, dar a reuşit să se facă de baftă printre vecini din cauza mirosului care se simţea încă de la colţul străzii. În cele din urmă, ţinîndu-se de nas, a împachetat bine maţele într-o pungă şi le-a aşezat la fundul unei genţi mari. Deasupra a pus ceva de mîncare pentru drum şi un chec. Spera că, astfel, eventualele mirosuri venite dinspre maţele de porc să se confunde cu ale celorlalte alimente şi totul să treacă neobservat la vamă.

Cînd a ajuns însă la graniţă, la Giurgiu, iar autocarul s-a oprit la control, ghinionul a făcut ca, din mulţimea de bagaje, vameşii să aleagă tocmai geanta cu pricina. Au tras-o deoparte întrebînd a cui e. După ceva ezitări, proprietara şi-a recunoscut-o. „Ce aveţi în ea, tovarăşă?“ a întrebat vameşul. „Nu e nici o bombă – a zis ea –, dacă vreţi să vedeţi, deschideţi-o.“ Vameşul a tras fermoarul şi a dat peste chec. „E cîte ceva de mîncare“, a zis proprietara, sperînd că funcţionarul nu va căuta şi mai departe. „Păi, ştiţi că nu aveţi voie să scoateţi produse alimentare peste graniţă?“ – a întrebat acesta, în timp ce începea să pipăie punga de la fund şi, probabil, să simtă oarece izuri neplăcute. „N-am ştiut, a zis ea, dar dacă-i aşa, confiscaţi-le, şi gata, asta e.“ Tot mai suspicios însă, vameşul a scos ciudata pungă şi, ţinînd-o în braţe, a întrebat: „Aici ce e?“. Proprietara a preferat să continue a-l înfrunta cu tupeu: „Dacă vă închipuiţi că poate fi o bombă, nu aveţi decît să deschideţi şi să vă uitaţi“. Omul a deschis şi brusc s-a dat cîţiva paşi înapoi de mirosul şi scîrboşenia descoperite. „Ce, Dumnezeu, aveţi, doamnă, aici?“. Nemaiputînd evita răspunsul, turista a izbucnit: „Maţe, tovarăşe, maţe de porc“. „Dar ce, Doamne iartă-mă, faceţi cu aşa ceva?“ a întrebat vameşul, stupefiat. Femeia a început a înşira nişte explicaţii de moment, cum că soţul ei avea nişte rude în Bulgaria, ceea ce era adevărat, şi că acestea erau foarte încîntate dacă verii mai înstăriţi din România puteau să le aducă nişte maţe de porc, aşa încît să poată face cîrnaţi şi în alt moment al anului decît în singura perioadă în care ei îşi permiteau să taie porcul, adică de Crăciun. Continuînd să se crucească, vameşul a chemat inspecţia veterinară, explicîndu-i turistei că e obligat să reţină maţele. De pe o scară au început să coboare nişte indivizi în halate albe, care s-au aplecat asupra scîrboşeniei din pungă. După o examinare sumară, au informat-o ceremonios că nu i-o mai pot restitui la întoarcere, pentru că sînt obligaţi să o incinereze. Femeia, care nu mai voia decît să scape mai repede de penibilul situaţiei, a răsuflat uşurată, blestemînd ziua în care a acceptat să plece la drum cu aşa ceva. „Şi te gîndeşti, unde naiba am fi vîndut noi, în Turcia, drăcia aia? Îţi dai seama, ce-o fi fost pe atunci în mintea noastră?“

image png
Cum și ce se mai fură în România
Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Franța și Estul
Însă frustrarea acumulată de estici începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica internă a acestor state.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Frica lui Putin jpeg
De unde ne vine pericolul
Da, Biblia, cu poveștile ei incomode, a speriat pe mulți slabi de înger de-a lungul secolelor.
index jpeg 5 webp
Cleopatra și o doză din istoria berii
Spre deosebire de egipteni, care iubeau această băutură alcoolică, grecii și romanii nu prea o agreau, lor le plăcea vinul (poți să-i învinovățești?).
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Decivilizare și civilizare
Consolidăm aportul nostru la decivilizare și ne plîngem, apoi, că partea civilizată a societății nu se arată încîntată că este decivilizată.
image png
Ce înseamnă să fii viu?
„Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.
„Cu bule“ jpeg
Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.
HCorches prel jpg
Banii, această chestiune măruntă
Dacă vrem sănătate și calitate, de aici trebuie să începem. De la bani, această chestiune măruntă.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Dacă Trump revine
Judecînd după comportamentul lui ca fost președinte, Trump nu s-a schimbat deloc.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Lifturi
Săptămîna trecută scriam despre incredibilul furnicar newyorkez.
O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.

Adevarul.ro

image
Românul care a descoperit secretul câștigului la loterie. Din cauza lui s-au schimbat legile în SUA și Canada
Un matematician român a descoperit secretului câștigului la loterie. Ştefan Mandel a reușit printr-o formulă personală să ia de 14 ori premiul cel mare. Norocosul a fost însă urmărit de ghinion, fiind anchetat de CIA și FBI.
image
Cum să pari mai deștept când porți o conversație banală. Ce spun cercetătorii de la Harvard
Dacă până acum ai crezut că menționarea funcției sau a studiilor te va „ridica“ în ochii partenerului de conversație, ar fi bine să te mai gândești o dată.
image
Presa britanică despre vizita Regelui Charles în țara noastră: „Are România în sânge“ VIDEO
Publicația britanică Daily Mail a publicat un amplu fotoreportaj dedicat vizitei de cinci zile a Regelui Charles al III-lea în țara noastră. Jurnaliștii au constatat că monarhul „are România în sânge“.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.