Maţele de porc

Publicat în Dilema Veche nr. 451 din 4-10 octombrie 2012
Marea de altădată jpeg

Mai ţineţi minte cum se pleca în străinătate înainte de Revoluţie? Cînd te înscriai la o excursie, trebuia să obţii nişte aprobări de la director şi secretarul de partid, se făceau verificări şi la securitate etc. Înainte de plecare, primeai paşaportul, pe care nu aveai dreptul să-l ţii acasă.

Erau nişte diferenţe între excursiile organizate prin agenţia de stat care era ONT sau BTT (dacă erai student) şi plecările în interes de serviciu, cu aşa-numitul paşaport de serviciu. La plecare, aveai dreptul să iei cu tine o sumă limitată în lei, pe care puteai s-o schimbi în moneda ţării de destinaţie (situaţia s-a inversat imediat după Revoluţie, cînd erai lăsat să ieşi din ţară cu atît mai lesne cu cît făceai dovada că ai mai mulţi bani şi că te poţi întreţine în străinătate). Înainte de Revoluţie, ideea era să nu depăşeşti limitele, să nu te poţi lăcomi la mărfurile occidentale şi nici măcar la cele din magazinele ţărilor comuniste surori. Ca atare, excursioniştii găseau tot felul de metode de a depăşi această „porţie“. Unii îşi ascundeau banii în diverse locuri în care credeau că nu vor fi căutaţi de vameşi – în pantofi, în pălărie, prin cotloanele genţilor şi geamantanelor, fiecare cu ingeniozitatea şi cu norocul său. Alţii cumpărau din România mărfuri despre care ştiau că se pot vinde bine în ţara de destinaţie. Le vindeau acolo, iar cu banii obţinuţi cumpărau cîte ceva. Unii vindeau apoi în ţară preţioasele mărfuri străine, făcînd profit. Sistemul funcţiona încă de prin anii ’60 şi a premers aşa-numita „bişniţă“, care a explodat, pur şi simplu, după Revoluţie.

Cineva mi-a povestit cum a pornit într-o excursie la Istanbul, în 1969. Aflase, nu mai ştie cum, de la nişte băieţi deştepţi şi mult umblaţi prin străinătăţuri, că, pe lîngă bine-cunoscutele creme Gerovital, în Turcia s-ar fi vîndut bine şi maţele de porc uscate. Cît erau ei de musulmani şi cu interdicţie la carnea de porc (poate tocmai de aceea), turcii le preţuiau, cică, în mod special. Pe căi întortocheate şi nu fără efort, povestitoarea a făcut rost, de la o măcelărie, de o cantitate impresionantă de maţe. Doar că nu erau uscate, ci cît se poate de umede şi trăsnind de miros. A avut ideea ca pînă la plecare să le înşire pe sfoară, afară, în curte, că poate-poate se vor mai fi uscat în puţinul timp rămas. N-a prea obţinut efectul scontat, dar a reuşit să se facă de baftă printre vecini din cauza mirosului care se simţea încă de la colţul străzii. În cele din urmă, ţinîndu-se de nas, a împachetat bine maţele într-o pungă şi le-a aşezat la fundul unei genţi mari. Deasupra a pus ceva de mîncare pentru drum şi un chec. Spera că, astfel, eventualele mirosuri venite dinspre maţele de porc să se confunde cu ale celorlalte alimente şi totul să treacă neobservat la vamă.

Cînd a ajuns însă la graniţă, la Giurgiu, iar autocarul s-a oprit la control, ghinionul a făcut ca, din mulţimea de bagaje, vameşii să aleagă tocmai geanta cu pricina. Au tras-o deoparte întrebînd a cui e. După ceva ezitări, proprietara şi-a recunoscut-o. „Ce aveţi în ea, tovarăşă?“ a întrebat vameşul. „Nu e nici o bombă – a zis ea –, dacă vreţi să vedeţi, deschideţi-o.“ Vameşul a tras fermoarul şi a dat peste chec. „E cîte ceva de mîncare“, a zis proprietara, sperînd că funcţionarul nu va căuta şi mai departe. „Păi, ştiţi că nu aveţi voie să scoateţi produse alimentare peste graniţă?“ – a întrebat acesta, în timp ce începea să pipăie punga de la fund şi, probabil, să simtă oarece izuri neplăcute. „N-am ştiut, a zis ea, dar dacă-i aşa, confiscaţi-le, şi gata, asta e.“ Tot mai suspicios însă, vameşul a scos ciudata pungă şi, ţinînd-o în braţe, a întrebat: „Aici ce e?“. Proprietara a preferat să continue a-l înfrunta cu tupeu: „Dacă vă închipuiţi că poate fi o bombă, nu aveţi decît să deschideţi şi să vă uitaţi“. Omul a deschis şi brusc s-a dat cîţiva paşi înapoi de mirosul şi scîrboşenia descoperite. „Ce, Dumnezeu, aveţi, doamnă, aici?“. Nemaiputînd evita răspunsul, turista a izbucnit: „Maţe, tovarăşe, maţe de porc“. „Dar ce, Doamne iartă-mă, faceţi cu aşa ceva?“ a întrebat vameşul, stupefiat. Femeia a început a înşira nişte explicaţii de moment, cum că soţul ei avea nişte rude în Bulgaria, ceea ce era adevărat, şi că acestea erau foarte încîntate dacă verii mai înstăriţi din România puteau să le aducă nişte maţe de porc, aşa încît să poată face cîrnaţi şi în alt moment al anului decît în singura perioadă în care ei îşi permiteau să taie porcul, adică de Crăciun. Continuînd să se crucească, vameşul a chemat inspecţia veterinară, explicîndu-i turistei că e obligat să reţină maţele. De pe o scară au început să coboare nişte indivizi în halate albe, care s-au aplecat asupra scîrboşeniei din pungă. După o examinare sumară, au informat-o ceremonios că nu i-o mai pot restitui la întoarcere, pentru că sînt obligaţi să o incinereze. Femeia, care nu mai voia decît să scape mai repede de penibilul situaţiei, a răsuflat uşurată, blestemînd ziua în care a acceptat să plece la drum cu aşa ceva. „Şi te gîndeşti, unde naiba am fi vîndut noi, în Turcia, drăcia aia? Îţi dai seama, ce-o fi fost pe atunci în mintea noastră?“

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.