Marele Juriu Naţional

Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Răul de înălțime jpeg

- dezordinea simbolică (XXIV) -

Dată fiind experienţa vastă a umilinţei pe care am suportat-o în Epoca de Aur, am ieşit din comunism cu bagaj de connaisseuri în mai multe teritorii. Învăţaserăm să citim la lumina lumînării, să recuperăm, să recondiţionăm şi să refolosim cam tot ce ne pica în mînă, să ne strecurăm prin puţinele breşe ale sistemului, să fentăm vigilenţa Partidului, să facem mici stocuri de alimente, să scăpăm de concentrările la armată pentru munca pe marile şantiere ale patriei, învăţaserăm toate cotloanele în care puteam să ne refugiem din calea libertăţii penitenciare în care trăiam. Însă dincolo de dezvoltarea abilităţilor de supravieţuire fizică, îndobitocirea din Epoca de Aur a mai avut încă un efect paradoxal. Ne-a făcut să căutăm şi să găsim cele mai ingenioase căi de acces spre cultura alternativă. Pe de o parte, Partidul a construit o infrastructură impresionantă de instituţii ale educaţiei, unde trebuia să deprindem în profunzime secretul de a deveni revoluţionari de profesie, mecanismul ideologic de a ne însuşi cele mai avansate cunoştinţe, pentru a putea contribui din plin la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În bibliotecile săteşti, comunale şi orăşeneşti, în şcoli şi în universităţi, pe lîngă miile de volume cu opere ideologice, se mai găseau şi trufandale culturale de tot soiul, traduceri ale unor cărţi fundamentale, discuri, reviste culturale care mai strecurau marfă de calitate. Mitul bibliotecii, ca loc miraculos de refugiu, a funcţionat, fie în spaţiul public, fie în cel privat, în cel mai real mod cu putinţă. Asemenea deţinuţilor politici din închisorile sinistre ale reeducării, unde oamenii învăţau limbi străine şi îşi transmiteau cunoştinţe pentru a-şi păstra minţile active, în libertatea democraţiei clasei muncitoare, cultura alternativă rămînea singura şansă de a supravieţui, sau de a avea măcar iluzia unei vieţi normale. Prin urmare, se citea enorm şi se asculta muzică. La urma urmei, ce puteai să faci într-o lume schimonosită de lipsuri, de frică şi de teroare?

Numai că pactul nostru cu lectura, cu muzica, apropierea de film şi de teatru au avut, pentru noi, nişte dimensiuni cu totul speciale. La noi, experienţa lecturii depăşea cu mult limitele stabilite de teoriile literare. Deseori, aici, lectura nu era doar o experienţă, ci EXPERIENŢA. Parteneriatul nostru cu poveştile, cu locurile, cu personajele lumilor ficţionale ale literaturii s-a construit în prezenţa unei participări afective cu totul extraordinare. Pentru mulţi dintre noi, marile momente ale vieţii nu erau experienţele reale din existenţa fiecăruia, ci, în cel mai bun caz, se amestecau cu momentele fundamentale în care citiserăm o anumită carte. Iar greutatea afectivă a unui asemenea moment cîntărea enorm, pentru că dezlocuia un volum gigantic de realitate şi punea în loc o experienţă posibilă, o trăire virtuală a unei poveşti pe care o confiscam, fiecare pentru sine, fiecare în felul lui, aşezînd-o undeva în imediata apropiere a realităţii, sau înlocuind, pur şi simplu, realitatea cu povestea. Neavînd prea multe cîrlige care să ne fixeze în lumea de dincolo de spaţiul locuinţei sau al bibliotecii, şi neavînd nici o motivaţie de a preţui în vreun fel realitatea în care trăiam, refugiul în lectură şi dimensiunea pactului cu literatura căpătau nişte proporţii colosale. Absenţa şansei de a trăi normal în lumea reală, de a deveni, de a exista dădea naştere posibilităţii de a umple cu ficţiune şi fascinaţie a lecturii toate golurile profunde pe care realitatea le lăsa în vieţile fiecăruia dintre noi. Marea experienţă a lecturii a fost, pentru mulţi, ceva care se situa net deasupra oricărui exerciţiu al imaginaţiei şi mult dincolo de orice formă de gimnastică a trăirilor emoţionale. Identificarea cu poveştile, cu locurile şi cu personajele marilor lecturi a devenit, în acest fel, nu doar un act de construcţie individuală a unora dintre noi, ci o a doua dimensiune a existenţei, o altă realitate, la fel de veridică, sau poate, uneori, mult mai convingătoare şi mai persistentă decît cea pe care o trăiam de fapt. Dacă, în conformitate cu amuzantele vorbe de duh – care se spuneau şi încă se mai spun despre literatură –, mai zicem uneori cum că ar fi o fereastră deschisă spre lume, atunci se poate spune, în acelaşi registru, că unii dintre noi s-au aruncat de multă vreme pe fereastra cu pricina. Nu pentru că am fi urmat vreo formă de sindrom colectiv al Annei Karenina, ci pentru că această modalitate de abandonare a realităţii, în faţa umilinţei şi în faţa lipsei de orizont, era o opţiune extrem de la îndemîna fiecăruia dintre noi. Plonjam în căutarea oricărei forme de cultură, în căutarea oricărei porţi, spre orice altă lume, alta decît cea în care trăiam.

Însă multe dintre competenţele cîştigate în acei ani şi-au arătat din plin efectele secundare în vremurile care au urmat. În momentul în care am avut ocazia să ne exprimăm liber, să comunicăm, să împărtăşim ce avem mai de preţ, am descoperit că, deşi ne doream să împărţim valori comune, nu ştim să fim un public gata să primească spectacolul culturii pe care ne-o doriserăm, în toate formele, atît de fierbinte. Sîntem ca un soi de juriu care dă note şi verdicte docte. Amestecăm totul într-un ghem de frustrare care ne opreşte să „respirăm“ normal. Avem enorm de spus şi nu găsim nici un răgaz pentru a asculta. În plus, orice referire la o valoare culturală supusă dezbaterii ni se pare un atentat la adresa competenţelor noastre intelectuale, un amestec nepermis în convingerile pe care ni le-am format cu greu, în vremuri aspre. 

(va urma)

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.  

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.