Manolo

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 900 din 8 ÔÇô 14 iulie 2021
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Am urm─ârit ├«n general cu interes mai toate campionatele mondiale sau europene de fotbal, ├«ncep├«nd de pe la cel din Argentina din 1978, care-l avea drept mascot─â pe celebrul Gauchito. Nu uit cum ├«n finala de atunci, pe care am v─âzut-o noaptea t├«rziu, am ╚Ťinut cu Olanda lui Neeskens, Krol, Haan ╚Öi Nanninga (├«n mod incredibil, oamenii ─â╚Ötia au acum ├«n jur de 70 de ani, iar Nanninga nici m─âcar nu mai e) ╚Öi am explodat la bara lui Rensenbrink care putea aduce victoria Olandei ├«n chiar ultimele momente ale jocului. Partida a intrat ├«ns─â ├«n prelungiri, iar Olanda avea s─â piard─â ├«n cele din urm─â cea de-a  doua final─â la r├«nd cu o ╚Ťar─â-gazd─â (dup─â cea din 1974 cu Germania de Vest). Tot a╚Öa, mi-aduc aminte de acea semifinal─â Fran╚Ťa-Germania din 1982, ├«ncheiat─â cu 8-7 dup─â penalti-uri, pe care nimeni dintre cei care au v─âzut-o nu o pot uita, de cele trei goluri ale lui Paolo Rossi ├«n meciul pe care Italia l-a c├«╚Ötigat contra Braziliei din acela╚Öi campionat, de lupta Rom├óniei cu Spania, Germania ╚Öi Portugalia de la Euro 1984, de ÔÇ×m├«na lui DumnezeuÔÇŁ din 1986, de Danemarca lui Laudrup, Larsen ╚Öi Povlsen de la Euro 1992, de victoriile Rom├óniei din Statele Unite, ├«n 1994, dar ╚Öi de groaznicul gol al lui Andersson. ├Än sf├«r╚Öit, nu uit capul lui Zidane din pieptul lui Materazzi din finala mondialului din 2006 ╚Öi multe altele. Cred c─â e nevoie s─â amintesc c─â nu toate campionatele mondiale sau europene au fost transmise de televiziunea din Rom├ónia. ├Änainte de 1989 erau vremuri grele ╚Öi ╚Ťin minte c─â am v─âzut mondialele din 1982 ╚Öi 1986 doar la televiziunea bulgar─â, iar la Europeanul din 1984, la care s-a calificat ╚Öi echipa Rom├óniei, nu cred c─â au fost difuzate toate meciurile. ├Än fine, poate c─â, ├«n timp, interesul meu a mai sc─âzut pu╚Ťin, unele lucruri mi s-au mai ╚Öters din memorie, de╚Öi constat c─â ├«mi amintesc mult mai bine campionatele, scorurile, fazele ╚Öi juc─âtorii de acum 30-40 de ani dec├«t ce a urmat dup─â 2000.

Dincolo de toate ├«ns─â, n-aveam cum s─â-l uit pe celebrul Manolo, poate ╚Öi pentru c─â numele lui era asem─ân─âtor cu al meu (de fapt, numele s─âu adev─ârat este Manuel C├íceres Artesero). Cred c─â-l ╚Ötiu de pe la ├«nceputul anilor ╩╝80, adic─â tocmai de c├«nd a ├«nceput s─â bat─â toba lui mare (El Bombo de Espa├▒a) pentru na╚Ťionala Spaniei. Probabil c─â e cel mai faimos membru al unei galerii de fotbal. Dac─â mai e cineva care nu-l cunoa╚Öte trebuie s─â ╚Ötie c─â e un tip cu o tob─â mare, care ├«nso╚Ťe╚Öte mereu echipa Spaniei, poart─â un tricou ├«n culorile galben-ro╚Öu, cu num─ârul 12, ╚Öi o p─âl─ârie neagr─â de forma bazinului de aram─â pentru ras, pe care Don Quijote ╚Öi-l f─âcuse casc─â. E sufletul galeriei ╚Öi ├«ncurajaz─â echipa Spaniei de cel pu╚Ťin 40 de ani. A ├«nso╚Ťit-o la zece campionate mondiale ╚Öi tot at├«tea europene. A ratat un singur meci, cu Paraguay, ├«n 2010, la Cupa Mondial─â din Africa de Sud, c├«nd a avut pneumonie. A fost tratat ╚Öi s-a ├«ntors s─â bat─â ├«n continuare toba pentru momentul ├«n care Spania a c├«╚Ötigat, singura dat─â ├«n istoria sa, titlul mondial. A mai lipsit apoi o dat─â, la un ├«ntreg campionat mondial, cel din 2018, care s-a desf─â╚Öurat ├«n Rusia ╚Öi unde autorit─â╚Ťile nu l-au primit cu toba lui (a c├«ta dovad─â despre pre╚Ťul pe care marea ╚Ťar─â de la R─âs─ârit ├«l pune pe tradi╚Ťiile oricui). La acea competi╚Ťie, Spania a fost eliminat─â chiar de Rusia.

Ast─âzi, Manolo are ╚Öi el peste 70 de ani ╚Öi-╚Öi urmeaz─â neab─âtut misiunea lui. Gra╚Ťie televiziunii e deja cunoscut ├«n toat─â lumea. C─âut├«nd mai multe date despre el, am aflat c─â e n─âscut ├«n 1949, fiind proprietarul unui bar aflat vizavi de stadionul Mestalla din Valencia, care atr─âgea mul╚Ťi turi╚Öti, fiind ca un fel de muzeu al fotbalului ╚Öi pe care a fost nevoit s─â-l ├«nchid─â ├«n timpul pandemiei, din lips─â de clien╚Ťi. Cu o pensie mic─â ╚Öi rate mari la banc─â, ╚Öi-ar fi pus atunci problema s─â-╚Öi v├«nd─â celebra lui tob─â. Necazuri cu afacerea a avut ╚Öi ├«n 2011, c├«nd a ap─ârut legea contra fumatului ├«n spa╚Ťii ├«nchise, ceea ce a dus de asemenea la o reducere drastic─â a num─ârului de clien╚Ťi. Manolo e un om simplu, plin de via╚Ť─â, care pare s─â aib─â ╚Öi umor ╚Öi, f─âr─â ├«ndoial─â, un fel de nebunie a lui. A f─âcut peste 15 mii de kilometri cu autostopul pentru a ajunge acolo unde juca Spania. Spune c─â nu i-a p─âsat de bani. N-a acceptat niciodat─â s─â-╚Öi instaleze reclame pe celebra sa tob─â (ÔÇ×El Bombo de Espa├▒a nu se p─âteaz─âÔÇŁ, zice el). ├Äntr-un t├«rziu, federa╚Ťia spaniol─â de fotbal a ├«nceput s─â-i ofere transport gratuit la meciuri. ├Äntors de la un campionat, a descoperit c─â familia ├«l p─âr─âsise pentru c─â o neglijase prea mult. Via╚Ťa lui a r─âmas dedicat─â tobei pentru echipa na╚Ťional─â. Turi╚Ötii ├«l opresc s─â le dea autografe. E poate mai cunoscut dec├«t mul╚Ťi fotbali╚Öti. Nu e ╚Öef de stat (dar regele Spaniei ├«l cunoa╚Öte), nu e actor sau c├«nt─âre╚Ť, n-a luat premiul Nobel, n-a c├«╚Ötigat vreun r─âzboi sau n-a f─âcut vreo pace ╚Öi nici m─âcar prezentator TV nu e. Perseveren╚Ťa lui ├«ntr-o singur─â direc╚Ťie, fie ea ╚Öi aparent minor─â, l-a f─âcut celebru peste tot. Nu e o ├«nt├«mplare c─â Don Quijote a fost creat ├«n Spania. ╚śi Sancho Panza...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.