Mame și tați

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
Invizibilii jpeg

Sîntem în bucătărie. „Ce ai mai pus în plăcinta asta?“, o întreb pe maică-mea, în timp ce înghit pe nemestecate două bucăți. „Azi am făcut-o“, îmi zice senină. Ca întotdeauna cînd nu aude, atinge razant tema discuției, dar ratează esența. „CE AI PUS ÎN EA?“, repet tare, apăsat, și arăt cu degetul spre bucata de plăcintă din mînă. E aurie, ușor crocantă pe margini și poartă drept în mijloc semiluna mușcăturii mele. „Păi, brînză, amestecată cu niște smîntînă…“, se dezlănțuie maică-mea, care o să mă treacă în următoarele zece minute prin întregul proces de fabricație, ba chiar și de cumpărarare a ingredientelor, că e și aia o artă, să știi ce iei.

„Să știi că stai din ce în ce mai rău cu auzul“, o întrerup nepoliticos, tocmai cînd îmi explica metoda de încrețire a aluatului. „Ești surdă și nu recunoști“, zic. „Surd e taică-tu“, vine direct răspunsul. De data asta a auzit și a redirecționat conflictul spre tata, care s-a nimerit a fi prin zonă, victimă colaterală, semi-nevinovată. „Știi ce tare a început să dea televizorul? Cred că aud toți vecinii, ba și ăia de la scara alăturată!“, continuă maică-mea să devieze de la subiect, să-l îndoaie, să-l îndrepte spre alte zone. „Amîndoi sînteți surzi“, dau eu verdictul. Sînt un cadiu care împarte dreptatea. „Trebuie să vă luați niște aparate auditive“, zic, „sînt micuțe, nici nu se văd“, adaug pentru a le liniști eventuale îngrijorări estetice sau dubii legate de cît de funcționali se prezintă a fi în societate. „Nu-mi trebuie nici un aparat!“, îmi spune maică-mea tăios și trîntește un burete de vase din care sar niște stropi de spumă. „N-aș putea suporta. Mi-am pus odată căștile lui frati-tu cînd asculta muzică și mi-a țiuit tot capul după aia.“ (Frati-miu asculta probabil cine știe ce dubstep făcut de niște berlinezi obscuri cu cămășuțe strîmte, verzi, încheiate pînă sus, la gît.)

Discuțiile noastre despre surzenie se încheie, invariabil, fără nici o concluzie. Rămîn undeva în aer, nesoluționate, pînă cînd următorul rateu de comunicare le culege de acolo și le repune în discuție.

Sînt cîteva lucruri pe care unele mame și tați, dar mai ales mame, n-or să le facă niciodată. Să te sune, de pildă, dimineața sau în timpul zilei cît ești la muncă. Chestia asta e tabu. Se gîndesc că o să te îngrijorezi și că o să te deranjeze din treburile extrem de importante pe care le ai de făcut. Își imaginează că ești tot timpul în priză, stresat și obosit – copilul ăsta muncește foarte mult – chiar dacă ai timp, să zicem, să mai freci și Facebook-ul și să citești tabloide britanice absolut dezgustătoare. N-or să te sune la muncă nici dacă s-ar prăbuși planeta.

N-or să recunoască apoi niciodată că nu se simt bine. Toate durerile și bolile bătrîneții sînt înfășate cu grijă, puse deoparte și ascunse ca să nu se streseze în plus copilul ăsta care muncește atît de mult. Afli după două săptămîni că au avut un puseu de nu știu ce și că au fost la doctor, ești nevoit să conduci un interogatoriu dureros în care desfaci cojile de ceapă ale adevărului cu trudă, una cîte una, către miezul trist al bătrîneții lor și al maturității tale, dar să nu ne stresăm, totul e încă bine și așa mai departe, și așa mai departe. Maică-ta te mîngîie pe față și-ți zice că, atîta vreme cît e ea pe picioare, pe tine nu trebuie să te îngrijoreze nimic. Ea, la un metru șaizeci, cu oase fragile ca de sticlă, e un Atlas care ține în spinare toată lumea asta. Iar tu, ditamai omul, te complaci de fiecare dată în adolescența în care te aruncă duios mumă-ta, îți convine realitatea asta cosmetizată a ei, e comod.

Tot așa, mamele și tații cred că e o datorie sfîntă să răspundă la orice telefon. Oricine ar suna trebuie întîmpinat cu aceeași solicitudine, oricînd. Și n-or să recunoască niciodată că i-ai trezit din somn. Așa cum n-or să recunoscă niciodată că sînt surzi. Și că iau din ce în ce mai multe pauze din lumea asta care se învîrte extrem de repede. De aia întind cîrlige emoționale cu care te agață de haină să te mai tragă un pic în copilărie și în adolescență. Ca ei să mai înțeleagă ceva și ca tu să nu te îngrijorezi. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.