Maimu╚Ť─âreal─â

Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
R─âzbun─âri, patimi, resemn─âri jpeg

Vreme de mul┼úi ani, pentru noi, libertatea nu a avut contururi precise. Viziunea noastr─â asupra libert─â┼úii a fost, ├«n cele mai multe cazuri, conjunctural─â. Eram liberi ├«n diferite situa┼úii, pe buc─â┼úi, niciodat─â ├«n ├«ntregime. Problema multora dintre noi era s─â ni se dea de m├«ncare ┼či s─â fim un pic l─âsa┼úi ├«n pace. ├Än┼úelegeam c─â economia socialist─â se baza pe furt generalizat, raport─âri false, cumetrii, priete┼čuguri ┼či ├«ncuscriri, dar pretindeam s─â fie marf─â ieftin─â la ÔÇ×AlimentaraÔÇť. Am dus ├«ng─âduin┼úa ┼či soiul nostru de complicitate cu sistemul p├«n─â foarte departe, p├«n─â c├«nd mecanismul general al simul─ârii, pur ┼či simplu, nu a mai ┼úinut. Doar atunci c├«nd subzisten┼úa a ajuns o problem─â t─âioas─â, ne-am hot─âr├«t s─â ridic─âm glasurile.   

Comunismul a propus un joc pervers la care noi am participat din plin, ┼či pe care l-am diversificat, l-am dezvoltat, d├«ndu-i dimensiuni colosale. ├Än cele din urm─â, p─ârea c─â nu libertatea ├«ns─â┼či ne interesa, ci un set de fofil─âri care s─â semene cumva cu senza┼úia de a fi liberi. Dezvoltam o adev─ârat─â industrie mental─â a ├«nlocuitorilor. Primeam ├«nlocuitor de cafea, prezentat ca ceva mai bun dec├«t cafeaua, gheare de pui, prezentate ca ceva mai bun dec├«t puiul ├«nsu┼či, ┼úig─âri din tulpina uscat─â a frunzei de tutun, prezentat─â ca mai bun─â dec├«t orice tutun, por┼úii gigantice de cult al personalit─â┼úii, prezentate ca ceva mult mai bun dec├«t orice spectacol, ┼či ├«ntuneric zilnic, prin ├«ntreruperile de curent electric, prezentate ca ceva mai bun dec├«t lumina ├«ns─â┼či. Distorsiunea a devenit o practic─â obi┼čnuit─â pentru toat─â lumea, iar extinderea contururilor realit─â┼úii p├«n─â mult dincolo de grani┼úa imaginarului s-a transformat ├«n una dintre marile noastre pl─âceri ascunse. Am c─âp─âtat un fel de beatitudine a isteriei, un soi de voluptate a delirului, un cult al fugii de realitate ┼či un feti┼č al extremelor. Toate astea, ├«n timp ce evadam imaginar ├«n lumea liber─â ┼či tr─âiam o democra┼úie oniric─â a spa┼úiilor culturale ├«n care ne refugiam. Orice enun┼ú e suspect, prin urmare el trebuie trecut prin toate filtrele posibile, cernut, hermeneutizat, distorsionat, modificat, minimalizat, augmentat, chinuit pe un pat al lui Procust ┼či recitit, dup─â toate astea, ├«n felul ├«n care ne-ar conveni s─â-l auzim. Ce iese din treaba asta se vede, bine-mersi, de ani buni ├«ncoace.  Dar jocul pervers cu sistemul comunist ┼či cu edificarea societ─â┼úii socialiste multilateral dezvoltate a produs ni┼čte efecte mult mai profunde dec├«t am fi b─ânuit vreodat─â, presupun├«nd c─â am fi acceptat realitatea acestui fapt. Odat─â ie┼či┼úi, aparent, din perpetua fericire penitenciar─â a comunismului, nu ne-a mai ars nici o clip─â de chipul lucrurilor, de forma ├«n care ar fi trebuit s─â turn─âm tot con┼úinutul pe care credeam c─â l-am adunat, vreme de at├«┼úia ani. C├«t─â vreme am primit cu por┼úia orice marf─â bun─â din Vest, indiferent de natura ei, forma, designul oric─ârui obiect, detaliile erau prilej de obsesie, de preocupare excesiv─â. Odat─â cu venirea halucinant─â a libert─â┼úii, am uitat brusc de admira┼úia pe care o aveam pentru r├«nduiala ambalajului, pentru str─âlucirea formei ┼či pentru spectacolul detaliilor. C├«t─â vreme nu ├«nfulecam totul, mai aveam ochi, aten┼úie, admira┼úie, pentru prezentarea m─ârfii. ├Än mod firesc, odat─â cu venirea brusc─â a potopului de m─ârfuri, am pierdut micile apuc─âturi de admira┼úie pentru estetic─â, ┼či am s─ârit fix ├«n cealalt─â barc─â, ├«n cea a dezinteresului, chiar a dispre┼úului pentru ce admiram adineaori. 

Una dintre cele mai fascinante dovezi ale efectelor perverse din complicatul joc cu sistemul a fost re┼čaparea, adecvarea, transformarea formal─â a Mili┼úiei ├«n Poli┼úie. Schimbarea de uniform─â, petrecut─â ├«n mai multe etape, a fost unul dintre cele mai spectaculoase numere, de un comic nebun, pe care le-am oferit lumii ┼či nou─â ├«n┼čine deopotriv─â. Mili┼úia fusese una dintre cele mai detestate institu┼úii din or├«nduirea proasp─ât apus─â. Spre deosebire de Securitate, care-┼či expunea rarisim uniforma la vedere, Mili┼úia se l─âb─âr┼úa ├«n uniforme peste tot. Con┼čtiin┼úa perceperii acestei prezen┼úe simbolice, dincolo de concrete┼úea ei de nezdruncinat, nu se f─âcea ├«n zona accept─ârii faptului c─â era vorba despre o institu┼úie ├«n slujba ordinii ┼či a siguran┼úei publice. Mili┼úia era perceput─â, a┼ča cum era de fapt, ca unul dintre degetele m├«inii de fier a regimului. Reputa┼úia Mili┼úiei n-avea nici o leg─âtur─â cu ce vedeam noi prin filme c─â ar fi fost institu┼úiile similare de prin alte p─âr┼úi ale lumii. Era o paz─â militarizat─â pe care regimul o pusese ca s─â-┼či ┼úin─â din scurt propriul popor. 

Fire┼čte, dup─â 1989, Mili┼úia a trebuit s─â-┼či schimbe mai repede blana dec├«t n─âravurile. Ce-a ie┼čit a fost un spectacol de un umor teribil. Croielile grote┼čti, materialele cumplit de proaste, accesoriile de carnaval s─âtesc au f─âcut din uniforma nou-n─âscutei Poli┼úii un subiect de bancuri crunte ┼či batjocur─â suveran─â. Con┼úinutul institu┼úiei sucombase odat─â cu regimul, iar forma era subiect de b─â┼čc─âlie f─âr─â limite. C├«t─â vreme mult─â lume era con┼čtient─â c─â pe str─âzi n-or s─â apar─â din neant poli┼úi┼čti americani, forma, designul, aspectul uniformei erau prime necesit─â┼úi ├«n procesul de modificare a substan┼úei. Au ie┼čit o h─âh─âial─â general─â, un lung proces de schimb─âri ┼či cosmetiz─âri, care mai de care mai comice, ┼či un e┼čec, limpede ca apa de izvor, ├«n procesul de investire cu con┼úinut nou ┼či valoare simbolic─â a unei institu┼úii extrem de importante ├«n statul de drept. ├Äns─â ├«ntrebarea pervers─â care d─â t├«rcoale ┼či-┼či agit─â ┼čugub─â┼ú coada e una foarte simpl─â ÔÇô oare ne dorim cu adev─ârat o Poli┼úie performant─â, ca aia din filme? 

 (va urma)

C─ât─âlin ┼×tef─ânescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.