Mai multe feluri de greci

Publicat în Dilema Veche nr. 594 din 2-8 iulie 2015
Reacţii omeneşti jpeg

Una dintre primele ţări capitaliste pe care le-am vizitat prin anii ’90 a fost Grecia. Mi-a plăcut grozav atunci, tot aşa cum mi-a plăcut şi ulterior. Era cu mult peste România (nu vă faceţi iluzii, chiar şi astăzi e aşa). Rareori mi s-a întîmplat să am probleme în Grecia şi foarte puţine reproşuri aş avea. E adevărat, una e să fii turist şi alta să fii cetăţean şi locuitor permanent. Se ştie că ei au o grijă specială pentru turişti, fiindcă le sînt una din sursele majore de venituri, dacă nu chiar prima. Dar dacă lucrurile nu merg bine, în general, în ţară, nici turiştii nu se vor mai înghesui. E mai complicat, de pildă, să-ţi faci în vara asta planuri pentru Grecia, mai ales cînd auzi că de la bancomate nu se mai pot scoate decît sume limitate de bani, că s-ar putea să fie manifestaţii şi contramanifestaţii, cu eventuale violenţe, în principalele oraşe şi aşa mai departe. Este un exemplu din care se vede foarte clar cum pierderea unor valori abstracte, precum buna imagine a ţării sau credibilitatea ei externă, se pot transforma în pierderi concrete, materiale şi financiare. Circula la un moment dat o idee (cred că lansată de Octavian Paler) despre Phidias şi Pericle (şi despre alţi mari greci din Antichitate) care, prin ceea ce au făcut în urmă cu peste două mii de ani, au reuşit să contribuie la PIB-ul Greciei de astăzi. Adică lumea vine astăzi să viziteze contra cost ceea ce au creat anticii, Phidias cu propriile mîini, Pericle cu a sa cîrmuire care a permis înflorirea artelor şi construirea de temple şi statui nemaipomenite. Nu mai vorbim de moştenirea filozofică şi democratică pe care au lăsat-o europenilor vechii greci… Dar ce se întîmplă cu noii greci? În primul rînd, se observă că au un conducător opus lui Pericle, care nu aduce decît deservicii ţării şi care-şi bate joc de valorile moştenite de la antici. De fapt, nici în sens rău comparaţia nu merită făcută. Dar cu ce au greşit grecii de rînd ca să suporte aşa un moment istoric nefast? Mulţi spun că au avut privilegii prea multe, că au trăit pe datorie, că au consumat fără să producă pe măsură. 

Avînd toate clişeele astea în minte, de cîte ori am fost în Grecia în ultimii ani n-am văzut şi n-am simţit nimic care să mi le confirme. Sigur, ce nereguli aş fi putut să observ ca simplu turist? Servicii proaste, o atmosferă neplăcută sau defecte individuale ca lenea, răutatea, aroganţa, delăsarea, nesimţirea, hoţia, cerşetoria. Ei bine, nu, nimic din toate astea. În orice caz, nu la un nivel mai mare decît în alte părţi. Greşelile (sau chiar hoţiile) erau făcute în umbra culoarelor guvernamentale. Poate că greşeala sau păcatul cel mare al oamenilor a fost felul în care au votat, mai ales la ultimele alegeri. 

La modul general, s-ar putea conchide că soarta colectivă nu e legată neapărat de virtuţile sau de păcatele fiecărui individ. Şi că nu e neapărat însumarea sau media acestora. Ar putea fi însă legată de felul în care oamenii votează. Din păcate, soarta unei ţări depinde enorm de deciziile şi acţiunile conducătorilor, de competenţa şi inspiraţia acestora, în special în momentele cruciale. Grecii au avut ani de-a rîndul o clasă politică coruptă şi guverne mincinoase. Astăzi au nişte conducători de-a dreptul inepţi. Se spune, pe de altă parte, că fiecare popor îşi are conducătorii pe care-i merită. Făcînd abstracţie de conceptul de popor, care scîrţîie, afirmaţia de mai sus e greu demonstrabilă. Sigur, partea populaţiei care a votat partidul lui Tsipras şi care iese în stradă blamînd instituţiile Uniunii Europene, probabil că îşi merită pe deplin actualii conducători şi situaţia în care aceştia au adus-o. Dar ce ne facem cu cei rezonabili, cu oamenii harnici şi care şi-au văzut de treabă, pe care i-am întîlnit adeseori prin locurile mai mult sau mai puţin turistice pe unde am fost? Ei rămîn captivi şi buni de plată pentru nechibzuinţa guvernelor, în solidar cu cei mai puţin raţionali? Din experienţa noastră proprie, cam aşa se întîmplă. Istoria lucrează

cu toptanul. 

Cineva observa însă că uneori, în lume apar şi situaţii în care majoritatea unei populaţii a votat bine şi s-a ales cu rău. De pildă, ucrainenii au fost invadaţi de ruşi exact cînd au început să facă alegeri bune în propria ţară. Sigur, mergînd şi mai departe, te poţi întreba cu ce au greşit popoarele din estul Europei care, fără să facă alegeri greşite, au trebuit să suporte zeci de ani de comunism. Sau invers, ce merite au avut naţiunile din vestul Europei că, după război, au putut trăi în prosperitate şi libertate? De ce pe noi ne-au „eliberat“ ruşii şi pe ei i-au eliberat americanii? Sau de ce grecii (din nou grecii) au fost scăpaţi, aproape cu de-a sila, de comunism, iar noi am rămas pradă lui? Şi mai dramatic, de ce nemţii din Est au trebuit să suporte sovietizarea, în vreme ce fraţii lor din Vest au prosperat? De ce Coreea de Sud e una din cele mai dezvoltate ţări de pe glob, în timp ce Coreea de Nord e un coşmar totalitarist? Asta ar spune că geopolitica, geografia sînt mai importante decît nişte simple alegeri? Poate. Dar cazurile de mai sus au în comun un factor extern, o forţă agresoare sau ocupantă care nu ţine seama de voinţa unei comunităţi. În Grecia însă, în plină epocă de pace şi democraţie, o majoritate relativă, nesilită de nimeni, a ales rău. Chiar dacă ruşii şi-or fi băgat coada şi pe acolo, în sprijinul Syrizei, a fost ceva subtil şi încă nedemonstrat. Nu a fost o armată. Iar acum trebuie să plătească şi acei greci care n-au greşit cu nimic. Parafrazînd celebra frază a lui Faulkner, istoria nu se confundă întotdeauna cu dreptatea.  

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.