Mai am un singur bias

Publicat în Dilema Veche nr. 657 din 22-28 septembrie 2016
Copiii statului jpeg

Există acum o întreagă literatură științifică despre cognitive bia­ses, descrise ca distorsiuni sau tendențiozități de percepție și judecată înnăscute, așadar fără să fie la mijloc o intenție de fraudă sau de părtinire conștientă. Cercetătorii, pare-se, obțin și evaluează informațiile (pe teren, în laborator etc.) într-un mod nu pe de-a întregul rațional. Ca să pot da cîteva exemple din arheologie, trebuie să construiesc aici o situație concretă.

Am lucrat de cîteva ori pe situri arheologice mari cît un stadion, netede ca-n palmă după ce s-a înlăturat solul vegetal, pe care nu se vede nici o piatră, ci doar nenumărate discuri și benzi în toate direcțiile. Cam asta rămîne, de fapt, în urma unei așezări unde s-a construit cu lemn, nu contează că în preistorie sau în Evul Mediu. Case și hambare, ateliere, grajduri, palisade, toate astea sînt ridicate în jurul unor stîlpi de susținere, înfipți adînc în pămînt. Fie că ei ard sau putrezesc acolo unde se află, fie că sînt scoși și refolosiți, gaura rămasă umplîndu-se și ea ulterior, rezultatul este același – o decolorație circulară a solului, o anomalie a cărei culoare și textură diferă, uneori mult, alteori imperceptibil, de solul din jur. Alte discuri colorate rămîn de la nenumăratele gropi pe care oamenii le sapă în cursul vieții, cu un admirabil entuziasm, pentru aruncat gunoiul, pentru depozitat grîu, pentru scos argilă, pentru a mai trece vremea. O serie de pete mai mari, ovoidale sau rectangulare, ar putea fi morminte. Benzile sînt, bineînțeles, șanțuri de toate felurile, de irigații, de fortificație, industriale, umplute și ele pînă la urmă cu pămînt, unele rapid, intenționat, altele cu vremea, prin eroziune și acumulare. Dacă așezarea a supraviețuit mai multe generații, cum e de așteptat, multe case au fost distruse și refăcute la o jumătate de metru mai încolo, gropile au ieșit din uz și au fost săpate din nou, multe din ele ajungînd să se suprapună parțial. Rezultatul e un fel de pictură de Jackson Pollock.

Dacă vizualizați situl descris mai sus, veți fi imediat în situația arheologului care încearcă să unească punctele, adică să grupeze nenumăratele discuri (foste gropi de par) în structuri circulare sau rectangulare sau altminteri, care ar putea reprezenta vechi case, incinte etc. Cum urmele astea ale unor stîlpi de lemn preistorici nu sînt nici toate păstrate, nici toate recognoscibile ca atare, nici așezate chiar matematic în colțurile caselor sau pe circumferința unei împrejmuiri, constați că începi să vezi peste tot dreptunghiuri și cercuri care, de fapt, n-au existat ca atare, să faci adică legături între date independente. Pericolul, așadar, e ca tu să vezi o casă făcută din doi stîlpi de la casa lui Cazimir, cu un stîlp de la grajdul vecinului Grigomir, și o groapă de gunoi. În psihologie, acest lucru e descris prin erori de tipul illusory correlation, clustering illusion și altele, adică pînă la urmă distorsiuni, biases. Asta pentru că tindem mereu să vedem o logică în date, chiar cînd ele au fost generate aleator, să ni se pară că găsim în date regularități, repetiții, structuri organizate, continuități care înseamnă ceva. Una peste alta, sîntem orbi la date necoagulate. Mi s-a întîmplat deci nu doar o dată ca, în fața nenumăratelor discuri cu care era presărat situl, să văd, unde întorceam capul, mereu alte case, de diverse orientări și dimensiuni.

Să mai pomenesc cîteva asemenea biases, bine documentate de psihologi, și simțite pe pielea lor de cercetători. De pildă, interpretarea oricăror noi rezultate drept confirmînd modelul interpretativ de pînă atunci, cu cazul specific al perceperii privilegiate a informațiilor care se potrivesc așteptărilor (descrise drept confirmation/expectation bias sau Semmelweis reflex). Tot ce confirmă modelul interpretativ anterior sare în ochi; ce îl infirmă e periferic și nu pare prea credibil. Cercetătorul tinde să țină cu dinții de modelul lui. Ideea de a rămîne fără ceea ce are (ipoteza de lucru prezentă) îi repugnă mult mai mult decît îl atrage cîștigul potențial (modelul corect). Economiștii cunosc bine acest comportament, descris ca loss aversion și înrudit cu alte fenomene psihologice, cum ar fi endowment effect, adică tendința omului de a cere mult mai mult pentru a renunța la ceva decît ar da pentru a-și procura acel ceva. Adică atîta timp cît interpretarea mea de pînă acum pare cît de cît OK, nu sînt dispus să mi-o schimb decît dacă mi se oferă dovezi mult mai solide decît cele pe care mi-am construit eu interpretarea prezentă, la care țin atît! De fapt, însuși felul în care ne testăm ipotezele nu e deloc științific – de multe ori, testăm ipoteze în așa fel încît să primim mici răspunsuri încurajatoare, fără să le supunem, fără să mai pierdem vremea, la testul de care ne temem cel mai mult că va dovedi ipoteza drept falsă (congruence bias).

Într-un număr viitor, cum se spune cu atîta rafinament, aș vrea să discut și despre cum se pot dovedi folositoare erorile cognitive în științele umane. Așa, ca să nu fiu părtinitor. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un cântăreț o murit pe scenă în timp de cânta la chitară: bărbatul a căzut ca secerat după ce s-a electrocutat
Cântărețul brazilian Ayres Sasaki a murit în timpul unui spectacol live la un hotel din orașul Salinopolis din nordul Braziliei. Muzicianul în vârstă de 35 de ani a fost electrocutat.
image
Caz bizar în Canada: un cuplu a fost găsit mort pe „Insula Cimitirului” în timp ce încerca să traverseze Oceanul Atlantic
Cadavrele unui cuplu care a traversat Oceanul Atlantic într-o călătorie cu barca au fost găsite pe o barcă de salvare care a eșuat pe o insulă canadiană îndepărtată, la aproape șase săptămâni după ce au fost văzuți ultima dată.
image
Gropile săpate în nisipul de pe plaje se pot dovedi mortale. Cazul care a șocat opinia publică din SUA
Milioane de americani merg în vacanțe la mare și caută soare, nisip și mare. Mulți însă nu își dau seama cât de periculos poate fi să sapi o groapă banală în nisip.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.