Măcelăria lui Iov

Publicat în Dilema Veche nr. 721 din 14-20 decembrie 2017
Măcelăria lui Iov jpeg

Nonel Pămînteanu, colegul meu comparatist, m-a abordat recent pe coridoarele Universității, cuprins fiind de o criză de exasperare. „Dragul meu“, a strigat el cu intonație dramatică, „nu mai pot trăi, pur și simplu, în această instituție a sfertodoctismului manifest. Eu sînt specialist, cum știi, în literatură universală și, prin natura preocupărilor mele, am o deschidere largă. Dețin ceea ce se numește (cam simplist totuși!) cultură generală. Nu accept, prin urmare, ca un universitar să fie obtuz, captiv carevasăzică în domeniul lui strîmt de expertiză. Noi ne pretindem vîrfuri ale intelectualității și trebuie, de aceea, să dovedim enciclopedism. Or, numai asta, prietene, nu găsești în spațiul academic. Doar limitați, ignoranți și farisei pretutindeni! Uite, de pildă, o iau deunăzi pe colega Norbette, de la Chimie, în mașină să o duc acasă. Locuim în același cartier. În dreptul Teatrului Național, odată o aud că țipă ca o apucată, de era să scap volanul din mînă: «Nonel, Nonel, fii atent! S-a deschis un nou magazin de produse tradiționale. Îi fac ăștia reclamă chiar aici, în Centru, deci este bun cu siguranță. Măcelăria lui Iov! Ce apetisant! N-am apucat să-i observ adresa, da’ o caut eu pe Google Maps. Bărbatu meu, Pornel (doctorul Pornel Nesfîrșitu, gastroenterologul, e soțul madamei!), moare după slăninuța afumată și sîngeretele bucovinean, ambele pregătite conform vechilor rețete țărănești. Iov ăsta le are, probabil, în măcelăria lui. Vai, ce bine, ce bine, ce bine! Mai scăpăm și noi de E-urile alea odioase, trimise de americani…»“

M-a trecut un fior rece pe șira spinării. Nonel căpătăse o privire ucigașă, cu luciri psihopatice. „Codrine“, a zbierat el, „atunci mi-a venit să scap, din nou, volanul din mînă, însă intenționat de data asta. Să intrăm, cu viteză, în piedestalul statuii lui Alecsandri din fața Teatrului, marcat cu roșu și pe Google Maps. Să murim în chinuri acolo, ca doi ticăloși! Păi cum, fratele meu, să crezi că afișul piesei tînărului dramaturg italian Fausto Paravidino, Măcelăria lui Iov, ar fi reclama unui magazin de cîrnați, precum Cămara lui Baciu?! Pisicii pisicilor pisicuțelor mămuțelor mamelor măicuțelor (vă las pe dumneavoastră să reconvertiți aceste eufemisme în cuvintele exacte folosite de Nonel, n.m.!) ei de viață! Asta-i Universitate, în pisiceaua pisoiului mămicii (idem, n.m.!)…? Nu se mai poate, bătrîne! Nu se mai poate! Și dacă s-ar limita totul numai la povestea de mai sus! Oh, nicidecum! Mă întîlnesc, la un moment dat, cu pramatia de la Portugheză, asistentul ăla cu figură de motan îmbrobodit…“ „Pisicescu…“, am intervenit eu ezitant. „Pisicescu, în pisica lui de maimuțoi!“, a continuat Pămînteanu cu același ton consternat. „Îmi zice: «Domnule profesor, am văzut aseară, pe Cinemax, un film excepțional, regizat de Lee Daniels, Majordonul!» Ai auzit, Codrine? Majordon! În cazul de față, nu m-am mai putut abține și mi ți l-am înhățat într-o serie de palme, de fugeau studenții în jurul nostru ca potîrnichile prin frunziș. «Majordom, mamelucule!», i-am spus. «Majordom se zice, bestie sumbră!» Acum mă hărțuiește Comisia de Etică…“

Nonel Pămînteanu părea un om sfîrșit. Cu toate acestea, după o clipă de tăcere deprimată, își reluă tirada: „Nu demult, unul de la Fizică mi-a comunicat că a vizionat un musical minunat, Mizerii de Hector Hugo, iar catastrofa aia de la Matematică, Puică, Diotima Puică, m-a anunțat, în urmă cu o săptămînă, că fiul ei îl va juca, în curînd, în postură de student la Facultatea de Teatru, pe maurul Hamlet al lui Cornel (bănuiesc faptul că se referea la Cor­neille pe care, chiar dacă l-ar fi menționat corect, tot ar fi meritat pocnită cu ceva în cap, lucru pe care, din nefericire, nu am mai apucat să-l fac, întrucît m-am prăbușit pe ciment, sub impactul unui atac cataleptic, imaginîndu-mi-l pe Hamlet maur și pe Shakespeare Corneille!). Printr-o stranie activare a legii vaselor comunicante, ce crezi că mi se întîmplă a doua zi (imediat după ce am fost externat de la Urgențe, unde m-au liniștit cu tranchilizant pentru urșii polari!)? Mă intersectez cu Franzeluț, de la Biologie, care, netam-nesam, îmi aruncă informația că BBC-ul ar fi dat drumul la o nouă ecranizare a tragediei Othello. Pînă aici, totul bine! Aproape că-mi venea să-l pup pentru cultura lui generală. Deodată însă îmi declamă, histrionic, monologul celebru din… Hamlet: «A fi sau a nu fi? Aceasta i problema!» «Problema, ai?», am urlat ca un dement. «Pisicii…»“ Pămînteanu respira cu mare dificultate. M-a privit disperat și a conchis: „Sînt terminat. Mă simt devastat, dislocat în Universitatea asta a lui ISI și a lui PISI!! Nu mai pot!!! Am devenit Alice, ființa ruptă de lumea ei, care trece, ultimativ, prin oglindă…“

„Care Alice?“ am întrebat eu cu o voce, nu-mi dau seama de ce, subit ascuțită. Cooper? Alice Cooper?“ Totul a intrat apoi în ceață. Iar „restul“, vorba lui Cornel, „a fost tăcere“. 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa­cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.