Măcelăria lui Iov

Publicat în Dilema Veche nr. 721 din 14-20 decembrie 2017
Măcelăria lui Iov jpeg

Nonel Pămînteanu, colegul meu comparatist, m-a abordat recent pe coridoarele Universității, cuprins fiind de o criză de exasperare. „Dragul meu“, a strigat el cu intonație dramatică, „nu mai pot trăi, pur și simplu, în această instituție a sfertodoctismului manifest. Eu sînt specialist, cum știi, în literatură universală și, prin natura preocupărilor mele, am o deschidere largă. Dețin ceea ce se numește (cam simplist totuși!) cultură generală. Nu accept, prin urmare, ca un universitar să fie obtuz, captiv carevasăzică în domeniul lui strîmt de expertiză. Noi ne pretindem vîrfuri ale intelectualității și trebuie, de aceea, să dovedim enciclopedism. Or, numai asta, prietene, nu găsești în spațiul academic. Doar limitați, ignoranți și farisei pretutindeni! Uite, de pildă, o iau deunăzi pe colega Norbette, de la Chimie, în mașină să o duc acasă. Locuim în același cartier. În dreptul Teatrului Național, odată o aud că țipă ca o apucată, de era să scap volanul din mînă: «Nonel, Nonel, fii atent! S-a deschis un nou magazin de produse tradiționale. Îi fac ăștia reclamă chiar aici, în Centru, deci este bun cu siguranță. Măcelăria lui Iov! Ce apetisant! N-am apucat să-i observ adresa, da’ o caut eu pe Google Maps. Bărbatu meu, Pornel (doctorul Pornel Nesfîrșitu, gastroenterologul, e soțul madamei!), moare după slăninuța afumată și sîngeretele bucovinean, ambele pregătite conform vechilor rețete țărănești. Iov ăsta le are, probabil, în măcelăria lui. Vai, ce bine, ce bine, ce bine! Mai scăpăm și noi de E-urile alea odioase, trimise de americani…»“

M-a trecut un fior rece pe șira spinării. Nonel căpătăse o privire ucigașă, cu luciri psihopatice. „Codrine“, a zbierat el, „atunci mi-a venit să scap, din nou, volanul din mînă, însă intenționat de data asta. Să intrăm, cu viteză, în piedestalul statuii lui Alecsandri din fața Teatrului, marcat cu roșu și pe Google Maps. Să murim în chinuri acolo, ca doi ticăloși! Păi cum, fratele meu, să crezi că afișul piesei tînărului dramaturg italian Fausto Paravidino, Măcelăria lui Iov, ar fi reclama unui magazin de cîrnați, precum Cămara lui Baciu?! Pisicii pisicilor pisicuțelor mămuțelor mamelor măicuțelor (vă las pe dumneavoastră să reconvertiți aceste eufemisme în cuvintele exacte folosite de Nonel, n.m.!) ei de viață! Asta-i Universitate, în pisiceaua pisoiului mămicii (idem, n.m.!)…? Nu se mai poate, bătrîne! Nu se mai poate! Și dacă s-ar limita totul numai la povestea de mai sus! Oh, nicidecum! Mă întîlnesc, la un moment dat, cu pramatia de la Portugheză, asistentul ăla cu figură de motan îmbrobodit…“ „Pisicescu…“, am intervenit eu ezitant. „Pisicescu, în pisica lui de maimuțoi!“, a continuat Pămînteanu cu același ton consternat. „Îmi zice: «Domnule profesor, am văzut aseară, pe Cinemax, un film excepțional, regizat de Lee Daniels, Majordonul!» Ai auzit, Codrine? Majordon! În cazul de față, nu m-am mai putut abține și mi ți l-am înhățat într-o serie de palme, de fugeau studenții în jurul nostru ca potîrnichile prin frunziș. «Majordom, mamelucule!», i-am spus. «Majordom se zice, bestie sumbră!» Acum mă hărțuiește Comisia de Etică…“

Nonel Pămînteanu părea un om sfîrșit. Cu toate acestea, după o clipă de tăcere deprimată, își reluă tirada: „Nu demult, unul de la Fizică mi-a comunicat că a vizionat un musical minunat, Mizerii de Hector Hugo, iar catastrofa aia de la Matematică, Puică, Diotima Puică, m-a anunțat, în urmă cu o săptămînă, că fiul ei îl va juca, în curînd, în postură de student la Facultatea de Teatru, pe maurul Hamlet al lui Cornel (bănuiesc faptul că se referea la Cor­neille pe care, chiar dacă l-ar fi menționat corect, tot ar fi meritat pocnită cu ceva în cap, lucru pe care, din nefericire, nu am mai apucat să-l fac, întrucît m-am prăbușit pe ciment, sub impactul unui atac cataleptic, imaginîndu-mi-l pe Hamlet maur și pe Shakespeare Corneille!). Printr-o stranie activare a legii vaselor comunicante, ce crezi că mi se întîmplă a doua zi (imediat după ce am fost externat de la Urgențe, unde m-au liniștit cu tranchilizant pentru urșii polari!)? Mă intersectez cu Franzeluț, de la Biologie, care, netam-nesam, îmi aruncă informația că BBC-ul ar fi dat drumul la o nouă ecranizare a tragediei Othello. Pînă aici, totul bine! Aproape că-mi venea să-l pup pentru cultura lui generală. Deodată însă îmi declamă, histrionic, monologul celebru din… Hamlet: «A fi sau a nu fi? Aceasta i problema!» «Problema, ai?», am urlat ca un dement. «Pisicii…»“ Pămînteanu respira cu mare dificultate. M-a privit disperat și a conchis: „Sînt terminat. Mă simt devastat, dislocat în Universitatea asta a lui ISI și a lui PISI!! Nu mai pot!!! Am devenit Alice, ființa ruptă de lumea ei, care trece, ultimativ, prin oglindă…“

„Care Alice?“ am întrebat eu cu o voce, nu-mi dau seama de ce, subit ascuțită. Cooper? Alice Cooper?“ Totul a intrat apoi în ceață. Iar „restul“, vorba lui Cornel, „a fost tăcere“. 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa­cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.