Macdonaldizarea învăţămîntului

Publicat în Dilema Veche nr. 176 din 23 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Trebuie să completez "fişa disciplinei"! Trebuia să o fac de mult, dar de cîte ori mă uit la toate rubricuţele acelea pedante şi stupide, mă simt ca un vînzător de mezeluri. Această fişă a disciplinei e un fel de fişă a produsului, din care cumpărătorul trebuie să afle cu precizie ce bagă în organism şi cu ce se alege el dacă va cumpăra o sută de grame din acel produs. Mă uit îndelung la fişa disciplinei numită antropologie şi sînt bîntuit de teama că s-ar putea să dăuneze grav sănătăţii studentului. Poate că ar trebui să scriu ceva de genul Atenţie, antropologia îngraşă! Sau, dimpotrivă: Luată în doze de 30 de minute la 2 zile, antropologia nu este dăunătoare. Sau, de ce nu: Antropologia conţine ingrediente care pot contribui la creşterea apetitului sexual al studentului conştiincios! Mă întorc însă la fişă şi constat că nu e chiar aşa de uşor. Nu mai ştiu ce să scriu, aşa că pun din nou fişa în sertar. Învăţămîntul nostru universitar nu stă bine de multă vreme. Există nenumărate motive şi antecedente care au contribuit la această stare. La ele se adaugă, în mod paradoxal, ceea ce trebuia să-l scoată din această situaţie, şi anume trecerea la o organizare "managerială" a învăţămîntului. Aceasta s-a tradus, scurt şi pe înţelesul tuturor, astfel: învăţămîntul este şi el o afacere! Astfel, de la imperiul lui Bondrea la fiefurile locale ale foştilor, actualilor şi viitorilor preşedinţi de consilii judeţene, prefecţi şi şefi de filiale de partid şi trecînd prin universităţile de stat, toate instituţiile de învăţămînt au fost scoase la produs. Ele trebuie să producă licenţiaţi, cît mai mulţi, din ce în ce mai mulţi, pentru că aceasta înseamnă cît mai mulţi, din ce în ce mai mulţi bani. Căci studentul plăteşte! Culmea, plăteşte incredibil de puţin, serviciile universitare nefiind mai scumpe decît cele de salubritate şi în orice caz mai ieftine decît cele preşcolare (dacă vrei să-ţi vezi copilaşul la o grădiniţă ca lumea, chiar plăteşti!). Deviza universitară este, astfel, proşti, dar mulţi! Această logică "managerială" face imposibilă orice dezvoltare de fond a învăţămîntului superior. Cîtă vreme costurile educaţionale sînt subevaluate, va exista tendinţa firească de a le compensa prin numărul mare de studenţi. Pentru aceasta, strategia managerială românească a îmbinat creativ comunismul cu democraţia capitalistă: intră oricine vrea, ca "dincolo", şi termină tot cine vrea, ca la noi pe vremea comunismului. Astfel, eliminînd practic orice criteriu de selecţie şi de competitivitate, universităţile au permanent asigurat un număr de studenţi la limita fizică a spaţiilor de învăţămînt, care plătesc puţin şi care, ca atare, nici nu pot să ceară prea mult. Adică nici profesorii nu trebuie să facă eforturi prea mari. Studenţii ştiu şi ei acest lucru - sau îl descoperă din primul an de studii. În consecinţă, spre a-şi asigura viitorul pe piaţa muncii, urmează în paralel mai multe facultăţi pentru a-şi mări şansele şi se angajează undeva încă din primul an de facultate, pentru a pune un picior în piaţă. Evident, nu reuşesc să facă nimic bine, dar, pînă la angajare, nici nu le cere nimeni aşa ceva. Iar la angajare, dacă firma e serioasă, oricum va trebui să-i înveţe ea cele necesare pe cei utili. De toate aceste rele urma să ne scape Comunitatea Europeană, Bologna, integrarea, alinierea la standardele europene de calitate în învăţămînt şi aşa mai departe. Pînă una-alta, aceste "standarde" se reduc însă la o birocraţie de genul "fişa disciplinei". Desigur, motivaţia acesteia este cît se poate de raţională: ea trebuie să asigure alocarea judicioasă a creditelor, astfel încît acestea să fie cu adevărat şi echitabil transferabile pe toată suprafaţa Europei. Pentru aceasta, titularul de curs trebuie să calculeze în ore şi minute cît efort îi cere studentului, deci cît timp trebuie să meargă acesta la bibliotecă şi cît timp să stea pe Internet, cît timp să citească şi cît timp să cugete, şi multe altele. Pe de altă parte, profesorul trebuie să-i spună cu precizie studentului ce va primi în schimb pentru acest efort al său, adică ce "competenţe", generale şi specifice, va achiziţiona în cele 82 de ore de studiu individual pe semestru. Iar această balanţă între cerere şi ofertă trebuie să fie echitabilă, profitabilă şi aceeaşi pentru toţi studenţii. În loc de credite transferabile, obţinem astfel studenţi transferabili, bine ambalaţi şi cu etichete la vedere pe care scrie: conţine 23 ore studiu individual antropologie şi are abilităţi de comunicare în grup de nivelul A2. Bine, înţeleg "raţionalitatea" acestei operaţiuni, doar că standardizarea procedurilor pentru asigurarea creditelor transferabile este precum standardizarea reţetelor de hamburger, astfel încît faimoasele mcburgere să fie aceleaşi în Bahamas şi Băicoi. Sau, altfel privite lucrurile, această prea raţională ordonare în rubrici şi rubricuţe a actului de învăţămînt este precum un atlas anatomic în care ţi se explică cererea şi oferta actului sexual. Oricît de frumos colorat şi de detaliat ar fi acest atlas, ceva îi va lipsi: experienţa individuală, imprevizibilă şi netransmisibilă, care se cheamă a face dragoste. Învăţămîntul presupune şi el o relaţie sui generis de dragoste, imprevizibilă şi creatoare pe care, dacă nu o cunoşti şi nu o înţelegi mai bine, te laşi de meserie. Există o plăcere a învăţămîntului, după cum există o plăcere a mîncatului şi o plăcere a dragostei. Se pare însă că funcţionarii pedagogici, de la noi şi de aiurea, nu numai că nu cunosc şi nu înţeleg acest lucru, ci, în teribila lor frigiditate intelectuală, fug de el ca dracul de tămîie: învăţămîntul trebuie să fie un act ordonat, eficient, aseptic şi mai ales previzibil şi repetabil, precum minţile lor castrate. Plăcerea învăţămîntului dăunează grav sănătăţii mentale a societăţii deoarece poate produce idei imprevizibile!...

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.