Lupta cu automatizările

Publicat în Dilema Veche nr. 691 din 18-24 mai 2017
Lupta cu automatizările jpeg

Un sistem tot mai răspîndit și la hotelurile noastre, dar mai ales pe la cele din vestul Europei este acela în care liftul nu urcă (sau nu ia comanda) decît dacă în prealabil introduci într-o fantă cardul de acces în cameră. E probabil o măsură de siguranță, ca să nu intre în hotel alți indivizi decît cei cazați acolo. Deși, dacă vor cu tot dinadinsul, la hotelurile mari, intrușii se pot amesteca printre alții. În ultimele săptămîni m-am tot confruntat cu asemenea lifturi și prin Germania, și prin Anglia. Am observat că ele par să aibă niște rutine proprii, imposibil de influențat. Și pot spune că rareori am ajuns direct la etajul la care voiam. În Anglia, la un moment dat, în liftul hotelului aflat la parter am intrat mai multe persoane. Cineva a introdus cardul propriu și a apăsat pe butonul etajului său. Eu și ceilalți am apăsat pentru etajele noastre, fără să mai punem cardurile noastre. Înainte să se închidă ușa, în lift s-a repezit un angajat grăbit, care, uitîndu-se la mine, ne-a rugat să-l scuzăm pentru mica deturnare și a apăsat butonul pentru subsol. Liftul a ascultat în primul rînd comanda lui (din motive necunoscute nouă, celorlalți). Am ajuns la subsol, angajatul a ieșit, ușile s-au închis din nou și liftul a început să urce la etajele comandate. Numai că, din motive pe care iarăși nu le pot descifra, etajul meu a fost sărit (deși becul era aprins). Liftul a mers mai sus. La ultimul etaj rămăsesem singur în cabină. Liftul a pornit singur înapoi în jos și m am gîndit că, în sfîrșit, se va opri și la etajul meu. Dar nu! A coborît direct la subsol, unde în pragul ușii a apărut din nou angajatul care-și îndeplinise sarcina pe care o avea acolo. Dînd cu ochii de mine, m-a recunoscut uimit: „Sînteți încă aici, domnule?“ Am dat din cap ușor jenat. Probabil că arătam ca un tîmpit. Cum să-l conving că era vina liftului? Omul m-a întrebat unde vreau să merg, de fapt, și i-am arătat butonul încă aprins pentru etajul trei. A dat din cap neîncrezător, a introdus un card de-al lui și a apăsat din nou. A urcat cu mine pentru a mă vedea debarcat în siguranță la etajul dorit.

Noua modă prin magazinele din vestul Europei (și care a ajuns și pe la noi) e ca în supermarket să-ți scanezi singur produsele luate din raft și să faci plata automat, fără ajutorul vreunui angajat. Sistemul fiind relativ nou, oamenii se încurcă adesea, dar și aparatele cu pricina încă au o mulțime de hachițe. N-am trecut vreodată printr-un asemenea loc fără să văd cum angajații încearcă să-i descurce pe clienți. Automatul te întreabă electronic de pungă, de sistemul în care vrei să plătești și alte asemenea lucruri. Uneori însă, și nu rar, o ia razna, cum spuneam. Întotdeauna am avut puțin trac la trecerea prin această procedură. Tocmai mă felicitam că începusem să mă descurc, cînd, la un moment dat, m-am trezit că, la plată, după ce mi a înghițit vreo trei lire, automatul a început să mi le „scuipe“ pe următoarele. Nu îndrăzneam să folosesc cardul bancar acolo și voiam și să scap de metalul din buzunar, așa că m-am încăpățînat. Dar aparatul era și mai încăpățînat. Angajatul de serviciu era ocupat cu altcineva care avea probleme. În fine, cînd a avut timp să se ocupe și de mine, mi-a spus că monedele mele erau prea noi și aparatul nu le recunoștea. Mi-am încrucișat mîinile în semn că aștept de la el o soluție. În cele din urmă, mi-a cerut monedele cele noi și mi le-a schimbat cu unele vechi pe care aparatul le-a acceptat. Automatizarea ne a făcut, de fapt, să pierdem timp.

La metroul londonez există niște automate pentru bilete. Într-o zi am vrut să mi alimentez cardul, așa-numitul Oyster, pentru încă o serie de călătorii. Dar, spre deosebire de automatul de la magazin, care nu primea monede noi, acesta nu primea bancnote de nici un fel. Cum monede nu aveam destule, am cerut ajutorul persoanei care se afla de serviciu acolo și care, constatînd problema, mi-a spus că îmi dă voie să intru pe gratis. Mi-a spus că la stația de ieșire trebuie să-i spun angajatului de acolo ce problemă am avut, ca să mi dea drumul să ies.

La unele aeroporturi, în ciuda noilor aparate automate de scanare a pașapoartelor, cozile continuă să fie imense (vezi Stansted, lîngă Londra). Sistemele astea se blochează, am pățit-o în Germania. Mai nou, la Stansted există și niște aparate care fac automat ceea ce înainte făceau polițiștii cu detectorul de metale. Un fel de arcade în care trebuie să stai drept și să-ți ridici singur mîinile în sus și apoi să le lași în jos. Sînt probabil gîndite să țină loc și de poartă detectoare clasică, și de polițist cu detector mobil. Dar ce se întîmplă cînd impui unui copil de nici trei ani să intre acolo? Am asistat la un așa moment în care copilul nu înțelegea sau nu voia să-și ridice mîinile. Întregul flux s-a blocat, iar lumea nervoasă, după parcurgerea unui nesfîrșit labirint de cozi printre gardurile mobile și grăbită să nu piardă avionul, a început să vocifereze. În atmosfera de balamuc, copilul „de scanat“ a început să urle. Speriați, polițiștii au încercat să-l liniștească și pe copil, și pe adulții furioși. În fine, după toate întîrzierile astea, am văzut pasageri cărora li s-a închis poarta de îmbarcare în față, la secundă. Li s-a spus că îmbarcarea a fost oprită în mod automat. Au fost lăsați pe dinafară, deși ceilalți, ajunși cu cel mult un minut înainte, încă urcau pe scara avionului. A ieșit un scandal enorm. Cînd e cazul, britanicii știu să urle ca pe stadioane. Și erau vreo zece în această situație. Unul dintre ei striga: „We are people, not numbers!“

Ar mai trebui să amintesc că atacurile cibernetice de săptămîna trecută au blocat programările și procedurile de intrare într-o mulțime de spitale din Marea Britanie. Lumea civilizată chiar a ajuns la mîna roboților și a hackerilor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Toamna in Fundătura Ponorului  Foto Lucian Ignat jpg
Locul numit „Palma lui Dumnezeu” de pe Via Transilvanica. Sătenii îl părăsesc toamna, dar turiștii fac orice pentru a-l vedea
La început de toamnă, localnicii care își păstoresc animalele în Fundătura Ponorului din Munții Șureanu se pregătesc să coboare cu ele în satele de la poalele munților, în schimb locul numit și „Palma lui Dumnezeu” este căutat de numeroși turiști.
Frankenstein a existat cu adevărat  foto   Shutterstock jpg
O nouă formă de viață după moarte? Cum se pot reactiva celulele și cum pot dobândi noi abilități pentru a supraviețui
Un nou studiu dezvăluie că celulele moarte prind viață în moduri neașteptate, dezvoltând funcții noi. Aceste descoperiri șocante sugerează că realitatea poate fi la fel de fascinantă ca ficțiunea.
liga campionilor manchester city inter milano facebook jpeg
Lucia Sturdza Bulandra, marea doamnă a teatrului românesc, respinsă de familie jpeg
19 septembrie: 63 de ani de la moartea Luciei Sturza Bulandra. Întâmplarea absurdă care i-a adus sfârșitul marii doamne a teatrului românesc
La 19 septembrie, în 1941, trupele naziste cucereau Kievul, iar în 1946 era fondat Consiliul Europei. Tot într-o zi de 19 septembrie, dar în 1961, se stingea Lucia Sturza Bulandra, „marea doamnă a teatrului românesc“, iar 1996, celebrul actor Ştefan Mihăilescu-Brăila.
image png
Primarul Capitalei anunță și în iarna care urmează avarii în reţeaua de termoficare, dar numărul lor va scădea
Iarna aceasta se vor mai înregistra avarii în reţeaua de termoficare, dar numărul acestora va scădea, având în vedere lucrările efectuate de Municipalitate, a declarat primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.
ilie nastase facebook jpeg
Incredibil! Ce pensie are Ilie Năstase, după recalculare: „Înseamnă că atât merit”
Finalul de vară, cât și primele zile ale lui septembrie, au fost dominate complet de discuțiile despre recalcularea pensiilor. Iar în timp ce pentru unii români decizia de recalculare a venit majorări destul de semnificative, pentru alții, noua sumă le-a lăsat un gust amar.
 Cristian Tudor Popescu FOTO Inquam Photos / Bogdan Buda
Cristian Tudor Popescu dezvăluie numele candidatului pe care îl va vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cine este "Întâiul Refuzat la Export al țării”
Gazetarul Cristian Tudor Popescu a dezvăluit într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook numele candidatului pe care va pune ștampila de vot în primul tur al alegerilor prezidențiale.
pensioanr uk jpg
A petrecut o săptămână în sălbăticie după ce a încercat să obțină o bere gratis. În ce stare l-au găsit autoritățile
Un pensionar în vârstă de 67 de ani a fost găsit în viață după o săptămână de căutări. Paul Conway s-a pierdut prin sălbăticia din Scoția, după ce a încercat să ajungă la „The Old Forge”, un pub cunoscut drept cel mai izolat din Regatul Unit.
horoscop azi venus retrograd jpg
Horoscop joi, 19 septembrie. Zi plină de tensiune pentru o zodie. Un alt nativ are parte de cheltuieli neprevăzute
Pentru joi, 19 septembrie, Lorina, astrologul Click!, a realizat predicții complete în cazul fiecărei zodii a horoscopului.