Luna de pe cer, exponatul săptămînii

Publicat în Dilema Veche nr. 837 din 5 - 11 martie 2020
Luna de pe cer, exponatul săptămînii jpeg

Chiar ├«nainte s─â plece de pe Lun─â, Armstrong ╚Öi Aldrin au petrecut opt minute arunc├«nd vechituri din modulul lunar. Sigur c─â era nevoie de loc pentru toate probele luate de acolo, dar cui nu-i place s─â mai fac─â ordine ├«n nava spa╚Ťial─â?

Misiunea Apollo 11 a creat la Tranquility Base, pe Lun─â, ├«n 20-21 iulie 1969, un sit cu un singur episod de ocupa╚Ťie: 21 de ore. Oarecum ca o tab─âr─â paleolitic─â de v├«n─âtoare ocazional─â. Locul cuprinde ╚Öi azi o sut─â ╚Öi ceva de artefacte, peste dou─â tone de material ÔÇô ├«ntre altele, modulul de cobor├«re al astronavei (cu trenul de aselenizare), instrumente ╚Ötiin╚Ťifice, un steag american, bocanci ai ambilor astronau╚Ťi, pungi goale de m├«ncare ╚Öi pungi cu urin─â, o pl─âcu╚Ť─â care zice We came in peace for all mankind, un ciocan ╚Öi o linguri╚Ť─â, un aparat foto Hasselblad EL Data, un gnomon pentru verificarea culorilor ├«n fotografii, precum ╚Öi ceea ce ne face oameni mai mult ca orice altceva, cu alte cuvinte, canistre. Pe l├«ng─â obiecte, esen╚Ťiale arheologic s├«nt ╚Öi s├«nt urmele de pa╚Öi. (O fotografie a unui astronaut din Apollo 15 ├«l arat─â merg├«nd cuminte ├«n dreapta urmelor de ro╚Ťi ale primului rover lunar ÔÇô cum ar veni, nu pe mijlocul str─âzii.) Tranquility Base, chiar dac─â e pe ecuatorul lunar, ar merita inclus ├«n patrimoniul arheologic mondial. Am deplin─â ├«ncredere c─â locul unde oamenii au c─âlcat prima oar─â pe Lun─â va fi mai devreme sau mai t├«rziu vandalizat de turi╚Öti, ca alte situri recente care n-au fost muzealizate la timp ÔÇô de exemplu, casa lui Scott din Antarctica.

Pe Lun─â se afl─â azi 100-150 de tone de cultur─â material─â terestr─â ÔÇô arheologii au numit-o deja cultura Apollo. Dou─âzeci de situri s├«nt asociate cu programul Apollo ╚Öi cu cei 12 oameni care au mers pe Lun─â ├«ntre 1969-1972, ani ├«n care, din cauza lipsei Internetului ╚Öi a ├«napoierii generale, asta era singura distrac╚Ťie. Misiunile au l─âsat pe Lun─â 23 de artefacte foarte mari, adic─â module de ascensiune ╚Öi de cobor├«re, fragmente de rachete Saturn V, p─âr╚Ťi din subsatelitul plasat pe orbita Lunii ╚Öi rover-e lunare. Al─âturi de ele se mai afl─â pe Lun─â ╚Öi alte categorii de obiecte, cum s├«nt cele cel pu╚Ťin dou─â mingi de golf ╚Öi fotografia familiei unui astronaut. Comandantul misiunii Apollo 15 zice ├«n memoriile lui c─â a l─âsat pe rover-ul lunar o Biblie, dar ╚Öi pana de ╚Öoim cu care a f─âcut experimentul ├«nregistrat al ciocanului care cade, ├«n absen╚Ťa atmosferei, cu aceea╚Öi vitez─â ca pana.

Un episod cvasi- ╚Öi exo-arheologic pe Lun─â a avut loc, de altfel, ├«n 1969, c├«nd astronau╚Ťii misiunii Apollo 12 au mers 1,3 km de la modulul lor p├«n─â la Surveyor 3, care aselenizase cu doi ani ╚Öi jum─âtate ├«nainte ╚Öi au f─âcut fotografii, au examinat vehiculul ╚Öi au luat c├«teva componente ale lui (10 kg) pentru analize, inclusiv camera video. Pe aceast─â camer─â a fost descoperit un streptococ ╚Öi nu e clar dac─â el ajunsese acolo pentru c─â Surveyor 3 nu plecase steril de pe P─âm├«nt sau printr-o eroare uman─â ├«n timpul prelev─ârii de pe Lun─â sau dup─â.

Dar cum st─âm cu arta pe Lun─â, se vor ├«ntreba arheologii c─ârora, din motive necunoscute, le place s─â descopere ╚Öi chestii mai juicy? ├Än 1971 a fost depus─â acolo de c─âtre misiunea Apollo 15 o figurin─â de aluminiu c├«t degetul reprezent├«nd un astronaut stilizat. Apollo 11 l─âsase ├«n urm─â o mic─â emblem─â colorat─â a misiunii Apollo 1 ╚Öi o minunat─â r─âmuric─â de m─âslin din aur. ├Än fine, ╚Öi corespunz├«nd perfect termenului juicy, nava spa╚Ťial─â sovietic─â Luna 21 dusese acolo ├«n 1973 un basorelief cu Lenin.

Luna 21 (╚Öi rover-ul dus de ea acolo) au fost v├«ndute de ru╚Öi la licita╚Ťie ├«n 1993. Episodul, controversat, d─â seama de dificult─â╚Ťile gestion─ârii culturii materiale de pe Lun─â. Cel mai important aici este c─â Tratatul Spa╚Ťiului Cosmic din 1967 zice c─â nu se pot formula revendic─âri na╚Ťionale asupra spa╚Ťiului cosmic, care deci nu poate deveni un nou bastion al colonialismului. O consecin╚Ť─â a tratatului este re╚Ťinerea americanilor ├«n a propune protejarea interna╚Ťional─â a siturilor lunare pentru c─â, tehnic, ele ar trebui s─â fie mai ├«nt├«i asumate na╚Ťional. ├Äntre timp, steagurile lor s├«nt, pare-se, ├«nc─â ├«n picioare acolo, de╚Öi fuseser─â luate practic de la magazinul din col╚Ť ├«nainte de plecare ca s─â se fac─â poze la minut cu ele pe Lun─â, nu concepute s─â reziste ├«n timp.

Cultur─â material─â terestr─â se afl─â te miri unde. Voyager 1 ╚Öi Voyager 2 au ie╚Öit din sistemul solar; Pioneer 10 va ajunge poate ├«n dou─â milioane de ani ├«n orbita lui Aldebaran, unde va r─âm├«ne, dac─â nu intervine vreo neaten╚Ťie, miliarde de ani. Urme ale ÔÇ×ateriz─âriiÔÇť navelor spa╚Ťiale se afl─â nu doar pe Lun─â, dar ╚Öi pe Marte, pe Venus, pe Titan, pe asteroizii Eros ╚Öi Itokawa ╚Öi pe cometa Tempel 1. ├Än cimitirul spa╚Ťial aflat la c├«teva sute de kilometri deasupra orbitei geosta╚Ťionare se afl─â aproape 20.000 de piese mai mari de 10 cm, dintre care unele s├«nt p─âr╚Ťi substan╚Ťiale de sateli╚Ťi ╚Öi rachete. (├Än tot articolul am folosit, ca de obicei ├«n aceast─â rubric─â, doar date ╚Öi estim─âri din publica╚Ťii academice, chiar dac─â s├«nt un pic vechi, 5-10 ani. Dar subiectul acesta cerea chiar mai mult─â grij─â dec├«t de obicei.)

Villon se ├«ntreba, cum ╚Ötie orice elev: unde-i sta╚Ťia spa╚Ťial─â Mir de alt─âdat─â? R─âspunsul e c─â sta╚Ťia a fost scoas─â de pe orbit─â ├«n 2001 ╚Öi a ars la intrarea ├«n atmosfer─â, iar resturile nearse au ajuns pe fundul oceanului Pacific, unde s├«nt probabil mai greu de cercetat dec├«t siturile lunare. Sper ca arheologii s─â poat─â investiga ├«n viitor din propria lor perspectiv─â ╚Öi situl de la Tranquility Base. (Eu pot mar╚Ťea ╚Öi vinerea).

Foto: wikimedia commons

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.